UPDATE. CCR amână din nou decizia privind pensiile magistraților. Când e noul termen

Curtea Constituțională (CCR) a amânat din nou luarea unei decizii privind reforma pensiilor magistraților. De această dată, s-a întâmplat luni, 29 decembrie.

UPDATE 11.20. O nouă amânare a unei decizii CCR privind reforma pensiilor magistraților. Noul termen a fost stabilit pentru luna ianuarie a anului viitor.

Următorul termen, stabilit pentru vineri, 16 ianuarie

Președintele CCR, Simina Tănăsescu, a anunțat luni că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților a fost amânată pentru data de 16 ianuarie din lipsă de cvorum.

Potrivit unor surse din CCR, citate de agerpres.ro, la ședința de luni nu s-au prezentat cei patru judecători propuși de PSD la Curtea Constituțională – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. Conform sursei citate, ei au părăsit ședința și duminică și nu au mai venit la dezbateri.

Curtea Constituțională (CCR) a amânat din nou luarea unei decizii privind reforma pensiilor magistraților. Amânarea a fost de doar o zi, astfel că noua ședință este programată să aibă loc luni, 29 decembrie, de la ora 10:00. Motivul invocat pentru cea mai recentă amânare a fost lipsa de cvorum. Pentru un verdict este nevoie de minimum șase judecători.

Curtea Constituţională este aşteptată, luni, 29 decembrie, să ia o decizie în cazul Legii privind pensiile magistraţilor, după ce a amânat de două ori pronunţarea. La şedinţa de duminică, CCR a invocat lipsa cvorumului, după plecarea a patru judecători, într-o pauză de şedinţă. Pentru a se putea pronunţa o soluţie, era nevoie ca în sala de judecată să se afle şase dintre cei nouă judecători constituţionali.

Legea contestată la CCR modifică modul în care este stabilit cuantumul pensiei şi condiţiile în care magistraţii se pot pensiona.

Ce a anunțat CCR după ședința de duminică, 28 decembrie

„Curtea Constituţională a decis, duminică, continuarea deliberărilor în data de 29 decembrie 2025, ora 10,00, în cazul obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând lipsa cvorumului în cadrul şedinţei de deliberare intervenită în data de 28 decembrie 2025”, a transmis CCR, duminică, 28 decembrie, într-un comunicat.

Curtea Constituţională a amânat până acum de două ori să ia o decizie în acest caz.

În 10 decembrie, Curtea Constituţională a amânat luarea unei decizii în cazul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) privind legea care stabileşte condiţiile de pensionare pentru magistraţi, dar şi noul mod de stabilire a cuantumului pensiei, stabilind un nou termen pentru duminică, 28 decembrie.

La şedinţa de duminică, cei patru judecători din CCR susţinuţi de PSD au ieşit din sală, într-o pauză, şi nu s-au mai întors, potrivit News.ro. Pentru a putea pronunţa o decizie, Curtea Constituțională, formată din nouă membri, are nevoie ca în sală să fie prezenţi minimum şase judecători.

Zegrean: Duminica nu se judecă nicăieri în lume

Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale Augustin Zegrean a declarat, după amânarea deciziei, că bănuia că în şedinţa de duminică nu se va întâmpla nimic. „Duminica nu se judecă nicăieri în lume. (…) Lucrurile sunt complicate că nu reuşesc să facă cvorum”, a comentat Zegrean, remarcând că, în componenţa de acum a Curţii, durează mult dezbaterile, menționează sursa citată.

Pe de altă parte, un profesor de drept, fost judecător la Tribunalul Uniunii Europene, a susţinut că neprezentarea unui judecător „în deliberare“ este echivalentă cu autodemisia. Valerius M. Ciucă a precizat că toţi cei patru judecători ai CCR care au părăsit duminică sala la dezbaterile privind legea pensiilor magistraţilor „nu mai pot vota nimic în mod valid în cadrul CCR”.

„Dacă, în deliberare, un «judecător» nu se prezintă, el este considerat demis automat. Nici moartea nu reprezintă cauză de non-deliberare. Pe patul de moarte, judecătorul poate fi chestionat în legătură cu verdictul său. Au fost numeroase cazuri în toată lumea.

Neprezentarea în deliberare, în orice ordin jurisdicţional, este echivalentă cu autodemisia. Cei patru, pe cale de consecinţă, nu mai pot vota. Se află în afara ordinii constituţionale şi în afara normelor universale”, a scris pe Facebook, Valerius M. Ciucă, profesor la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza, fost judecător la Tribunalul Uniunii Europene de la Luxemburg.

În 5 decembrie, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, în unanimitate, să sesizeze CCR pentru controlul constituţionalităţii, pe Legea privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.

Ce reclamă magistraţii ICCJ

Potrivit magistraţilor instanţei supreme, caracterul de urgenţă a proiectului nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală, invocându-se condiţionalitatea Jalonului 215 din PNRR, acest lucru fiind „scos din context” şi „neconform cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană”, obiectul nefiind stabilirea modalităţilor de pensionare care fusese apreciat ca îndeplinit, ci propunerea iniţială privind supraimpozitarea.

Totodată, precizau magistraţii, invocarea condiţiilor economice care necesită intervenţia nu a fost justificată de Executiv, lipsind orice fel de date care să arate impactul economic pentru anii imediat următori şi care justifică urgenţa invocată.

De asemenea, susţineau magistraţii instanţei supreme, legea încalcă obligaţiile constituţionale de claritate a reglementării pentru asigurarea previzibilităţii şi predictibilităţii, utilizează termeni juridici inexistenţi în fondul normativ şi nedefiniţi în conţinutul actului legislativ curent, creând neclaritate şi imprevizibilitate şi afectează principiul securităţii juridice creând în mod cumulativ modificări abrupte ale statutului magistratului, fără o tranziţie reală, motivează ICCJ decizia de a contesta legea la CCR.

„Astfel contrar discursului public, prin cumularea normelor referitoare la eşalonarea vârstei de pensionare, eşalonarea vechimii în muncă şi eşalonarea eliminării perioadelor asimilate de vechime în specialitate, 45% dintre magistraţii în funcţie au o creştere bruscă la 65 de ani, iar 21% au o creştere bruscă la 60-64 de ani”, arătau magistraţii.

De asemenea, magistraţii Înaltei Curţi afirmă că Legea creează „discriminare evidentă” între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraţilor, deşi sunt singurii dintre aceste categorii cu statut garantat constituţional.

„La toate celelalte categorii, standardul minim de calcul al cuantumului este de 65% din indemnizaţiile brute, la magistraţi fiind propus unul mult inferior. Comparativ cu celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, numai în cazul magistraţilor plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din venitul net. Discriminarea este evidentă şi nejustificată raportat la motivele invocate în expunerea de motive a Executivului în condiţiile în care efortul bugetar pentru plata pensiilor magistraţilor este minim raportat la totalul cheltuielilor cu pensiile de serviciu”, afirmă magistraţii.

Noul proiect, adoptat după ce prima formă a legii a fost respinsă la CCR, stabileşte condiţiile de pensionare ale magistraţilor şi modalitatea de calcul al pensiei, proiectul fiind avizat negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Guvernul și-a angajat răspunderea pe proiectul de lege în 2 decembrie

În data de 2 decembrie Guvernul şi-a angajat răspunderea, în Parlament, asupra proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. La acea dată, premierul Bolojan a trecut în revistă pricipalele prevederi ale proiectului.

„Guvernul îşi angajează răspunderea pe proiectul de Lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor în condiţiile în care, aşa cum ştiţi, Curtea Constituţională, cu un vot de 5 la 4 la prima angajare, a considerat că termenul de așteptare de 10 zile pentru primirea unui aviz de la CSM nu a fost suficient. De data aceasta, avem și avizul CSM, e adevărat, negativ.

Proiectul are câteva elemente importante. În primul rând, crește vârsta de pensionare a magistraților de la 48-50 de ani, cât este acum, la 65 de ani. Introduce o creștere a vechimii în muncă, care acum era de 25 de ani, de minim 35 de ani. Asta înseamnă că nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani – astăzi avem pensionare la 48 de ani”, a declarat, la acea dată, în Parlament, șeful Executivului, Ilie Bolojan.

Bolojan: Este jalon în PNRR

„De asemenea, introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net. Astăzi, așa cum știți, pensia este cât ultimul salariu. De asemenea, față de primul proiect, extinde perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani, asta înseamnă că în fiecare an de acum înainte, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, în așa fel încât, treptat-treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani”, a mai spus atunci Bolojan.

Șeful Guvernului a adus în discuție și jalonul din PNRR. „Nu în ultimul rând, (proiectul de lege-n.r) răspunde unei necesități legate de accesarea fondurilor europene, pentru că așa cum știți, corectarea acestei nedreptăți este una din condițiile pe care România și le-a asumat și este jalon în PNRR, și odată cu demararea procedurii de angajare a răspunderii pe data de 28, credem că sunt respectate condițiile în așa fel încât România să încaseze banii pe care îi are reținuți din fondurile europene”, a conchis Bolojan.

Proiectul de lege, care a făcut parte şi din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie instanţa a stabilit că este neconstituţional, pe motiv că nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM.

Citiți și: CCR: statul sunt eu, fraierilor!