Autoritatea Naţională de Management al Calitãţii în Sãnãtate a centralizat numărul de erori medicale comise în spitalele din România, raportate pe primele şapte luni ale anului. Printre acestea se numără greşelile care au provocat înrăutăţirea stării de sănătate a bolnavilor, dar şi moartea acestora.
În perioada 1 ianuarie 2019- 25 iulie 2019 medicii din spitalele româneşti au raportat un număr de 3.630 de erori medicale, cu 530 mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Preşedintele Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS), dr.Vasile Cepoi, ne spune că faptul că au crescut raportările este un lucru bun, dar numărul real al greşelilor medicale este cu mult mai mare. “Principalele cauze care au dus la apariţia evenimentelor adverse au fost infecţiile, în 30,48% din cazuri, acestea fiind provocate de nerespectarea măsurilor universale de prevenţie, spălatul pe mâni, utilizarea mănuşilor sterile, respectarea regulilor de igienă a spaţiilor. Pe următorul loc s-au situat căderile pacienţilor, în 18,46% din cazurile greşelilor medicale, ca urmare a neevaluării riscurilor de cădere, cum ar fi apariţia unei tulburări de ritm cardiac care a condus la pierderea cunoştinţei şi rănirea pacientului. Dacă avea un tratament care producea hipotensiune, sau avea un tratament care producea somnolenţă şi lipsă de atenţie sau avea o disfuncţionalitate neuromotorie, iar personalul medical nu l-a însoţit, nu l-a supravegheat sau nu l-a instruit sufiecient de bine în sensul restrcţiilor de deplasare.
Erorile în utilizarea medicamentelor s-au întâlnit în 11,88% din cazuri, iar asta înseamnă dozare incorectă, nerespectarea timpului de administrare, asocieri nerecomandate, care au dus la complicaţii medicale şi la creşteri ale duratei de spitalizare. Un procent de 5,40% a fost reprezentat de tehnicile eronate în efectuarea unor manevre invazive, cum ar fi montarea sondei, puncţia venoasă, puncţia arterială, care au avut ca urmări de la echimoze până la leziuni arteriale cu hemoragii. Erorile de diagnostic şi tratament au reprezentat doar 4,87% din cazurile raportate de medicii din spitale”, ne+a precizat dr.Vasile Cepoi, preşedintele ANMCS. Din toate cele 3.630 de erori medicale raportate, doar câteva zeci s-au soldat cu moartea bolnavilor, la fel ca şi în raportările din aceeaşi perioadă a anului trecut.
Prea puţine raportări privind moartea pacienţilor
Autorităţile recunosc că există o teamă a medicilor de a-şi recunoaşte propriile greşeli, chiar şi sub protecţia anonimatului. Raportările sunt atât de secretizate, încât doar doi oameni din conducerea ANMCS au acces la baza de date şi nici aceştia nu pot vedea decât spitalul de la care vine raportarea, nu şi numele medicilor. “De exemplu avem o raportare de infecţie a tractului urinar asociată cateterului urinar, la o pacientă născută în 1976, pe care a afectat-o prin prelungirea duratei de spitalizare şi administrarea de antibiotice. Cauza evenimentului advers a fost nepurtarea mănuşilor sterile, iar măsura propusă a fost instruirea personalului privind respectarea precauţiunilor universale şi verificarea existenţei în secţie a mănuşilor sterile”, afirmă dr.Vasile Cepoi. Conducerea ANMCS ne spune că a cerut şefilor de secţii din unităţile sanitare să analizeze fişele pacienţilor, selectate aleatoriu, pentru a detecta eventualele erori medicale. Dacă nici prin această măsură nu vor creşte raportările, ANMCS va solicita trimiterea mai multor fişe medicale la instituţie pentru a fi studiate de medici specialişti din diverse domenii. “Deci, în esenţă este vorba despre malpraxis. Medicii nu sunt dispuşi întotdeauna să raporteze ce au greşit ei înşişi, nici măcar sub protecţia anonimatului. Pentru că anonimatul acesta este o noţiune foarte relative, până la urmă se află. Registrul ăsta ar avea eficacitate în momentul în care, la lumina zilei, sunt recunoscute ca fapte ilicite orice aspect legate de malpraxisul medical. Numai în felul acesta pot fi stăvilite erorile şi mai ales erorile din neştiinţă, care sunt considerate şi în justiţie greşeli grosolane care nu pot fi trecute cu vederea. Am acum în expertiză un caz în care un chirurg a făcut o asemenea greşeală gravă încât a dus la decesul pacientului” ne-a declarat acad.prof.Vladimir Beliş, medic legist.
