Catalanii raman fara politie, finante si mass-media

Guvernul Spaniei a anuntat sambata masuri draconice pentru a impiedica secesiunea Cataloniei: destituirea guvernului si plasarea parlamentului sub tutela Madridului, masuri ce urmeaza sa fie aprobate pana in 27 octombrie de catre Senat. ”Cel mai puternic atac” impotriva Cataloniei dupa dictatura lui Franco, a denuntat liderul Carles Puigdemont.

Sambata, premierul Mariano Rajoy a cerut destituirea lui Puigdemont si a guvernului catalan (Generalitatea) ale caror functii vor fi preluate de ”organe create de guvernul national”, ”in principiu, de ministrii (din guvernul central) atat timp cat va dura aceasta situatie exceptionala”. Rajoy a cerut Senatului, in virtutea articolului 155 din Constitutie, sa dizolve parlamentul catalan si sa convoce noi alegeri, ”in termen de sase luni dupa votul Senatului”. Rajoy, care a declarat ca separatistii nu i-au lasat alta alegere, a subliniat totusi ca nu autonomia Cataloniei este suspendata ci doar ”persoanele care au plasat actualul guvern catalan in afara legii”. Guvernul de la Madrid a mai cerut puteri pentru a numi, demite sau inlocui in toate organismele si entitatile care depind de Generalitate. Una este politia autonoma Mossos Esquadra, ai caror 16.000 de membri vor fi plasati sub autoritatea directa a guvernului lui Rajoy. ”Daca va fi necesar”, a subliniat premierul spaniol, ei vor putea fi inlocuiti cu efectivele fortelor securitatii statului (Politia Nationala si Garda Civila). Urmeaza Finantele, deja plasate sub sechestru, in septembrie, in incercarea Madridului de a impiedica referendumul din 1 octombrie. Acum, Rajoy vrea sa se asigure ca nici un euro din impozitele locale sau din sumele transferate de Madrid regiunii catalane sa nu fie consacrate finantarii eforturilor secesioniste. Apoi telecomunicatile si media. Guvernul Rajoy vrea sa-si asume ”functiile Generalitatii in materie de telecomunicatii si servicii numerice”, aceasta implicand controlul Centrului de telecomunicatii si tehnologii ale informatiei (CCTI), care coordoneaza toate sistemele informatice ale guvernului regional. Televiziunea si radioul publice (TV3 si Catalunya Radio) vor trece si ele sub controlul guvernului central pentru a garanta ”tramsmiterea unor informatii fiabile, obiective si echilibrate”. Madridul cere si punerea sub tutela a parlamentului catalan, unde deputatii au aprobat, in 6 septembrie, o lege pentru organizarea referendumului din 1 octombrie, anulata de Curtea Constitutionala spaniola. Rajoy cere desemnarea unei ”autoritati” care va avea 30 de zile sa verifice daca nici un text de lege sau initiativa parlamentara nu vor fi contra masurilor luate pentru controlul Cataloniei. Odata Puigdemont destituit, parlamentul nu va mai putea alege sau desemna un succesor, daca Senatul aproba cererile guvernului Rajoy.

Urmeaza Lombardia si Veneto

Dorinta de independenta a catalanilor devine contagioasa. Ieri, in Italia, Lombardia si Veneto au organizat un referendum pentru a cere Romei mai multa autonomie.

”Doriti ca regiunea voastra sa dispuna de forme suplimentare si conditii particulare de autonomie ?”, aceasta este intrebarea la care alegatorii au fost chemati sa raspunda cetatenii din Lombardia si Veneto, doua din cele mai bogate regiuni ale Italiei care reprezinta 30% din PIB al tarii. Presedintii regiunilor Lombardia, Roberto Maroni, si Veneto, Luca Zaia, membri ai Ligii Nordului (extrema dreapta) reclama Romei reducerea la jumatate a contributiilor pe care cele doua regiuni le varsa ca taxe si impozite, aproximativ 70 de miliarde de euro, estimand ca Roma gestioneaza prost acesti bani care pot fi folositi via parteneriate regionale. Cei doi vor si competente suplimentare pentru infrastructurim, sanatate si chiar puteri rezervate statului in materie de securitate imigratie, termeni tentanti pentru Liga Nordului care care necesita o modificare a Constitutiei. Contrar Cataloniei, acest scrutin consultativ (sustinut si de Forza Italia a lui Berlusconi) este prevazut de Constitutia italiana iar factura lui a fost calculata la 14 milioane de euro in Veneto si la 50 de milioane in Lombardia, care a ales votul electronic deci achizitia de tablete costisitoare. In regiunea Veneto, participarea trebuie sa depaseasca 50% pentru validarea scrutinului. In Lombardia, scrutinul a fost intampinat cu indiferenta. Similaritatile cu situatia din Catalonia sunt insa minime, sentimentele secesioniste nefiind bine difuzate in cele doua regiuni. Roberto Maroni a insistat ca referendumul se va derula ”in cadrul unitatii nationale” si ca urmareste ”o reforma a relatiilor dintre guvernul central si guvernele regionale. Pentru Luca Zaia, orice paralela cu Catalonia este o tentativa ”inselatoare” de a-i descuraja pe alegatori. Rezultatele scrutinului din ambele regiuni vor fi cunoscute astazi.