”Casco” pentru erorile comise de judecători și procurori

Despăgubirile pentru condamnările și arestările nedrepte nu vor mai fi plătite de statul român, ci chiar de judecătorii și procurorii care sunt găsiți vinovați. De acum, aceștia sunt obligați să-și încheie polițe de asigurare, pentru a se garanta plata sumelor cerute în instanță.

Apariția obligativității judecătorilor și procurorilor de a-și încheia asigurări de răspundere civilă profesională obligatorie a fost urmată și de o superofertă pe piața de profil. Astfel, una dintre firmele de asigurări a lansat deja un produs special pentru magistrați, o asigurare pentru 12 luni cu limită de despăgubire de 100.000 de euro. Contractul de asigurare poate fi semnat cu procurori sau judecători, în mod individual, sau colectiv de către parchete sau instanțe.  Asigurarea respectivă va acoperi toate erorile judiciare din anul respectiv, precum și pretenţiile de despăgubire formulate împotriva asiguratului de către statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, în perioada de valabilitate a poliţei, determinate de erori judiciare săvârşite de asigurat într-o perioadă retroactivă, de maxim 3 luni. ”Din moment ce legea prevede o răspundere pentru erori judiciare eu cred că este o măsură bună. Nu este o noutate. Și în perioada interbelică la un moment dat prinsese contur această idee și chiar era în discuție înființarea unei case de asigurări proprii a magistraților. Deci încă de atunci se punea problema răspunderii pentru culpa profesională. Procedura de condamnare a unui magistrat este însă foarte complicată. Mai sunt și situații de abuz în serviciu, dar sunt cazuri excepționale”, ne-a declarat Dan Lupașcu, fost președinte al Consiliului Superior al Magistraturii.

Cazurile de rea-credință și gravă neglijență, greu de dovedit

Asigurarea profesională obligatorie pentru magistrați este, fără îndoială, o altă sursă de profit absolut pentru firmele de asigurări. Asigurările de malpraxis ale personalului medical, avocaților, notarilor, executorilor judecătorești au funcționat perfect doar la cotizațiile acestor categorii profesionale. Cel puțin medicii s-au plâns, de-a lungul timpului, că banii dați firmelor de asigurări nu ajung niciodată la pacienți. Și asta pentru că malpraxisul este aproape imposibil de dovedit. În cazul magistraților, așa cum sună prevederile legii, este mai mult decât evident că niciunul nu va putea fi găsit în culpă, având în vedere că eroarea trebuie să fie făcută ”cu rea-credință sau gravă neglijență”. Potrivit Legii 242/2018, în cazul procurorilor, eroarea judiciară este considerată atunci când s-a dispus în cadrul procesului efectuarea de acte procesuale cu încălcarea evidentă a dispozițiilor legale de drept material și procesual, prin care au fost încălcate grav drepturile, libertățile și interesele legitime ale persoanei, producându-se o vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară. În ce privește judecătorii, aceștia comit o eroare doar dacă s-a pronunțat o hotărâre judecătorească definitivă în mod evident contrară legii sau situației de fapt care rezultă din probele administrate în cauză, prin care au fost afectate grav drepturile, libertățile și interesele legitime ale persoanei, vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară.

Dauna pentru condamnarea unui nevinovat, greu de evaluat

Avocatul Alice Drăghici ne spune că, spre deosebire de alte profesii, este foarte dificil să stabilești vinovăția unui judecător sau a unui procuror. ”La avocați se poate dovedi neglijența profesională, de exemplu nu te-ai prezentat la proces sau nu ai susținut cauza pe bază de probe. Și la notar poate fi eroare dacă nu ai verificat documentele, dacă nu ai luat identitatea părților în mod corespunzător. La magistrați mă surprinde puțin obligativitatea asigurării profesionale. Sigur că acum modificarea legii de organizare judiciară care atrage, să zicem, într-un mod ferm răspunderea magistraților ar putea într-o oarecare măsură să justifice obligativitatea asigurării, pentru că, formal cel puțin, ei ar trebui să răspundă din venituri proprii pentru daunele pe care le generează ca urmare a îndeplinirii activității cu gravă neglijență. Dauna pe care o generezi unui om în cazul magistraților este incomensurabilă. De exemplu are o hotărâre de condamnare definitivă și care se dovedește ulterior greșită. Nu poți să despăgubești un om care a fost arestat nevinovat sau condamnat nevinovat cu 2.000 de euro. Nici nu există plată pentru libertate. Doar în cazurile în care îl condamni fără nicio probă, fără niciun motiv, se poate aprecia că a fost gravă neglijență. Iar la procurori doar dacă emit o ordonanță de reținere fără niciun fel de probă sau dispun niște sechestre. Iar vinovăția o stabilește tot o instanță, tot între colegi se vor judeca”, ne-a precizat avocatul Alice Drăghici.