De cand a aparut in public prima data, sotia prezidentului a starnit in mine pasiuni pe care nu credeam sa le mai dezvolt asa de usor.
Carcotasii, pe nedrept insa, au facut-o praf pe faptura atat de rupta de realitate incat, luni de zile, nu am reusit sa ma rup de imaginea Iadului din poezia lui Sorescu, unde femeilor pacatoase li se scot din cap clamele, inelele, bratarile, lenjeria de pat si alte alea. Dupa ce sunt dezbracate de panzeturi si ifose, sunt aruncate in clocotul cazanelor si puse sa vegheze ca smoala sa nu dea in foc. Ce imagine terifianta! Si, de ce? Pentru ca a aparut Carmen Iohannis in sandale la Opera? I-o fi fost cald. Sau ca si-a etalat halatul de casa la nu stiu ce chermeza oficiala? Stiu ca nu ma pricep la femei imbracate, dar mie mi s-a parut ca rochia era in regula daca uda la timp florile de pe ea. Erau cam vestejite. Dar eu o iubesc oricum. Si daca ala era, totusi, un halat? Ca sa rupa gura targului cu tinutele ei nonconformiste, a venit la un festival de teatru imbracata de toti barbatii au sorbit-o din priviri balind. Ce perversi! Nu era vorba de rochia din paiete dupa care se uitau cu ochii holbati, ci de linia chilotilor care se conturau pe dedesubt precum autostrada Sibiu-Orastie. Pacat ca nu au fost budigai sovietici, cu manecute, ca s-ar fi vazut harta tuturor autostrazilor din Romania. Martafoaicele din presa i-au sarit din nou in cap, ca era un gest indecent. Eu sunt convins ca mesajul ei rafinat nu era decat o intarire a spuselor lui Iohannis cand a preluat mandatul: „Voi face o altfel de politica. Toate lucrurile vor fi la vedere”. Asa ca subtilul imaginii neintelese de grobieni m-a facut sa o indragesc si mai mult. Adolescenta zvapaiata care a trecut binisor de jumatate de secol nu tine cont de ce spune lumea divizata intre critici si pizmasi, intre specialisti si pupincuristi. Si bine face. Ea stie clar ca viata incepe de la genunchi in sus. Asa ca nu rateaza ocaziile de a si-i arata, chiar daca e in vizita la Sfantul Mormant, in Ierusalim, pe unde s-a preumblat acum cateva zile. Si mai stie si ca inclusiv in Biserica Invierii nu distanta de la tiv in jos conteaza, ci doar coapsele care se vad la fiecare asezare pe scaun. Din punctul meu de vedere, cu toata dragostea, poate veni si in fundul gol. Dar sa-si puna ceva pe cap, caci nu se cade sa stai dezbrobodita in biserica. Ca oricum, nu dupa baticul ei as fi fluierat…