Cu măsurile de restricție luate de majoritatea guvernelor în contextul pandiemiei de coronavirus, în Europa nu se fabrică nici o mașină astăzi. Dar în culise, producătorii depun toate eforturile pentru a încerca să reia producția cât mai curând posibil. Numai că realitățile post-covid sunt destul de sumbre, atât pentru producători cât și pentru cumpărători.
Dar această situație are, evident, un cost semnificativ pentru mărci: grupul Volkswagen ar pierde astfel aproape două miliarde de euro pe săptămână! Prin urmare, toți jucătorii din industrie speră la o repornire destul de rapidă, uneori înainte de ridicarea măsurilor de izolare. La Dacia, această recuperare ar putea avea loc treptat începând cu 21 aprilie, înaintea majorității producătorilor.Pe de altă parte, confruntându-se în special cu opoziția din partea sindicatelor, grupul francez PSA pare să-și fi abandonat planul de a deschide anumite unități la 6 aprilie, în timp ce Ford și BMW au prelungit suspendarea producției lor cel puțin până la începutul lunii mai. La Fiat-Chrysler, în Italia, se jeleste puternic din cauza Covid-19, de asemenea nu sunt anunțate date concrete și se reafirmă dorința de a pune pe primul loc siguranța angajaților. Un discurs care se regăsește la toate mărcile. Însă în toate cazurile este de neconceput să vedem repornirea producției ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Reguli de igienă mai stricte, distanțe de respectare între lucrători, chiar și un control regulat al temperaturii vor fi cu siguranță în program. Cu toate că uneori au drept consecință reducerea capacității de producție, deoarece lanțurile nu sunt neapărat destinate unei astfel de operații. Multe mărci ar putea de asemenea să beneficieze de experiența dobândită în China, unde majoritatea fabricilor au început să funcționeze din nou, după luni de oprire, la Polestar de exemplu. Pentru ca această recuperare să aibă sens într-adevăr în Europa, cumpărătorii ar trebui să fie din nou în măsură să achiziționeze mașinile care vor fi produse. Dar și producătorii se vor afla sub amenințarea unor stocuri uriașe în fața unei puteri de cumpărare scăzută, prin urmare nu au niciun interes să se grăbească.