AcasăNewsCând va adopta România moneda euro. Reprezentant BNR: „Am ratat toate șansele”

Când va adopta România moneda euro. Reprezentant BNR: „Am ratat toate șansele”

euro

Prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, a dat un verdict necruțător în ceea ce privește șansele României de a adopta moneda europeană.

Oficialul crede că din cauza lipsei de voinţă politică a decidenţilor în succesiunea guvernărilor, am ratat toate şansele de a adopta euro mai repede. Georgescu a stabilit o nouă țintă: 2029, la 22 de ani de la intrarea României în Uniunea Europeană (UE).

Pentru această afirmație, Georgescu ia în calcul situația din prezent a indicatorilor din tabloul macroeconomic al ţării în raport cu criteriile de la Maastricht privind con­vergenţa nominală, care necesită substanțiale corecții și timp pentru realizarea acestora.

România a ratat mai multe obiective

Trecerea la euro a fost până acum o țintă mișcătoare în România. Inițial, obiectivul a fost 2014. Apoi, a urmat o perioadă „fără țintă“. Ulterior, s-a profilat momentul 2019 pentru trecerea efectivă la moneda unică europeană şi apoi anul 2024, pentru ca următoarea țintă să fie 2029. Moment la care vor fi trecut deja trei decenii de când euro a fost cotat pentru prima oară la București, în 1999, la un curs de 13.000 de lei vechi (echivalentul a 1,3 lei în prezent).

„Lipsa de voință politică a decidenților în succesiunea guvernărilor după aderarea la UE în 2007, în scopul aderării la zona euro, este demonstrată de faptul că România a schimbat până în prezent, pe baza rapoa­rtelor elaborate de instituțiile şi specialiștii reprezentativi ai statului, de trei ori anul-ţintă pentru adoptarea euro, res­pectiv 2014, 2019 şi 2024”, a explicat Florin Georgescu într-o prezentare realizată cu ocazia lansării cărții „Capitalism şi capitaliști fără capital în România“, potrivit Mediafax.

România a avut o fereastră de oportu­ni­tate între 2015 şi 2017, când putea solicita oficial intrarea în antecamera zonei euro (mecanismul de schimb valutar ERM II) în con­diţiile în care atunci îndeplinea toate cri­te­riile de convergenţă nominală instituite prin Tratatul de la Maastricht care privesc sta­bilitatea preţurilor, sustenabilitatea finan­ţelor publice şi a gradului de îndatorare, sta­bilitatea cursului de schimb şi nivelul ratelor do­bânzilor pe termen lung. În schimb, acum România nu mai îndeplineşte toate aceste criterii.

author avatar
Andreea Vlad