Duminica, la 50 de zile dupa Pasti, credinciosii ortodocsi sarbatoresc Rusaliile sau Cincizecimea, adica Pogorarea Duhului Sfant asupra apostolilor, aceasta fiind si ziua in care s-a format prima comunitate crestina.
Rusaliile este atat sarbatoarea pogorarii Sfantului Duh peste Sfintii Apostoli, cat si sarbatoarea intemeierii Bisericii crestine. In ziua aceasta, dupa ce Sfantul Apostol Petru le-a cuvantat plin de credinta, s-au convertit la crestinism aproximativ 3.000 de oameni, care au alcatuit cea dintai comunitate crestina din Ierusalim.
Rusaliile sunt sarbatorite la zece zile dupa Inaltare si la 50 de zile dupa Paste. In ziua aceasta, Duhul Sfant, sub chipul unor limbi de foc, s-a pogorat asupra apostolilor, acestia capatand puterea de a vorbi in limbi straine, necunoscute de ei pana atunci. De asemenea, ei au devenit „preaintelepti”, fiind umpluti de „lumina, ravna si toate harurile dumnezeiesti”. Din acel moment, ucenicii Domnului au mers in toata lumea, savarsind minuni si convertind la crestinism oameni din toate categoriile sociale: de la cei simpli la imparati.
Rusaliile au devenit, pe langa Pasti, a doua sarbatoare rezervata botezurilor.
In ajunul Rusaliilor se tin Mosii de vara sau de Rusalii. Se crede ca sufletele mortilor (mosilor), dupa ce parasesc mormintele in Joia Mare – cea de dinaintea Pastilor, se preumbla printre cei vii, inapoindu-se la locul lor in Ajunul Rusaliilor.
De Rusalii, cetele de flacai joaca dansul calusarilor, cu sarituri peste foc pentru a scapa de iele – zanelr rele. Iar un alt obicei al romanilor, mostenit de la evrei, este impodobirea caselor cu ramuri verzi de nuc sau de tei.
In bisericile ortodoxe, se aduc si astazi aceste ramuri, care se binecuvanteaza si se impart credinciosilor, ele fiind un simbol al limbilor de foc, ale puterii Sfantului Duh, care s-a pogorat peste Sfintii Apostoli.
In Romania, prin decizia Parlamentului, sunt doua zile libere de Rusalii: duminica Rusaliilor si luni, a doua zi de Rusalii.