Sfintii Mucenici Ermie, Eusebie si Haralambie
Sfantul si slavitul mucenic Ermie (Herma) era un soldat in armata romana, mare la stat fiind si cărunt de batranete, care a petrecut ani buni de viata ostaseasca la Comana, in Pont.

Iar in zilele imparatului Antonin cel Pios (138-161), incetand el din ostasie, a refuzat orice solda cuvenita si a marturisit credinta sa in Hristos Domnul. Si fiind prins pentru marturisirea credintei in Hristos si adus inaintea guvernatorului Sebastian, a fost supus la multe si grele chinuri pentru ca nu a vrut sa aduca jertfe zeilor si împaratului: i s-au zdrobit dintii cu o piatra, pielea fetei i-a fost luata cu un cutit, a fost aruncat in foc, dar prin harul lui Dumnezeu a ramas nevatamat.
Astfel, a atras la credinta in Hristos si pe vrajitorul cel pus sa-l ucida cu otravuri. Acestuia, pentru ca a marturisit pe Hristos Dumnezeu, i s-a taiat capul; iar sfantul a fost si mai rau chinuit, iar la sfarşit taindu-i capul, s-a mutat catre Domnul. Crestinii au luat in taina trupul Sfantului Ermie si l-au ingropat cu cinste. Sfintele lui moaste vindeca in chip minunat pe cei cuprinsi de diverse boli.