Asteptata cu nerabdare in special de debitorii care au achizitionat locuinte supraevaluate, in perioada de boom economic din 2007-2008, sau de cei care au contractat credite ipotecare in franci elvetieni, legea darii in plata, care a intrat in vigoare pe 13 mai, are si costuri adiacente destul de piperate, care includ taxele notariale, cele de notificare a darii in plata sau avocatul. Solicitantul darii in plata trebuie sa ia in calcul, de asemenea, ca banca ii poate pune bete si ii poate refuza pur si simplu cererea, ceea ce il obliga sa reia procedurile legale de dare in plata.
Un debitor care opteaza sa dea in plata bancii un imobil aferent unui credit cu ipoteca ar putea fi obligat sa plateasca cel putin 3.500 de euro pentru a finaliza procedura care trebuie parcursa, a declarat pentru News.ro avocatul Andrei Sarban. Legea prevede ca debitorul aflat in dificultate financiara poate stinge datoriile unui credit garantat cu ipoteca dupa ce returneaza garantia bancii. Insa procedura implica si costuri pentru debitor, care pot ajunge la 3.500-4.000 de euro, potrivit calculelor facute de Sarban.
”Debitorul trebuie sa suporte cheltuielile legate de aceasta procedura. Potrivit legii, debitorul scapa doar de datoriile pe care le are catre creditor, dar el trebuie sa suporte o mare parte a cheltuielilor”, a afirmat avocatul. El a avertizat ca prima cheltuiala, cea legata de notificari, este si cea mai mica. Costul minim este de 50 de lei, dar sunt necesare doua sau trei notificari. Astfel, trebuie notificat creditorul, care poate fi banca, firma de recuperare sau alta firma mandatata de creditor. Ulterior, clientul va notifica executorul judecatoresc si, dupa caz, o alta firma mandatata de creditor sa declanseze procedura de executare silita. Urmeaza apoi taxele notariale necesare intocmirii actului de dare in plata. La acestea se adauga cheltuiala cu evaluatorul, care poate fi de aproape 1.000 de lei (200 de euro). ”La un apartament de 75.000 de euro, taxele notariale sunt de circa 1.500 de euro”, a declarat Sarban.
Urmeaza apoi, in cazul in care a fost deja declansata procedura de executare silita, costurile cu executorul judecatoresc, acoperite tot de debitor si care se ridica la 6.000-7.000 de lei (1.300-1.500 euro). Daca, intre timp, executorul a fost platit de banca, aceste costuri nu mai exista pentru debitor. In cazul in care banca contesta cererea debitorului, urmeaza apoi cheltuielile cu avocatul, care ar fi de cel putin 1.500 de lei (300 euro). ”Banca poate sustine ca acel apartament a fost dat spre inchiriere sau folosit ca sediu de firma si nu a fost utilizat ca locuinta. Daca obtine de la Fisc sau de la Registrul Comertului documentele doveditoare, castiga”, a precizat Sarban.
Totusi, cheltuielile debitorului nu se opresc aici. ”Chiar daca contestatia bancii este respinsa, aceasta poate refuza pur si simplu sa semneze hartiile. In acest caz, debitorul trebuie sa actioneze din nou in instanta banca”, a explicat avocatul. Aceasta ultima actiune mai poate costa debitorul alti 2.500 de lei (500 de euro). Cumulat, cheltuielile care trebuie suportate de client intr-un interval de cateva luni pot fi de 3.500-4.000 de euro, potrivit calculelor lui Sarban. Cu toate acestea, rezultatul este incert, iar daca o instanta da dreptate bancii, intregul proces se reia. Bancile au avertizat de mai multe ori ca, daca legea va intra in vigoare, vor ataca in instanta prevederile acesteia.
In cazul in care banca a vandut deja imobilul debitorului, atunci cheltuielile debitorului sunt, in principal, cele facute cu avocatul care trebuie sa obtina hotararea judecatoreasca privind darea in plata, de circa 2.500 de lei.
Ministerul Finantelor urmeaza sa transmita, in perioada imediat urmatoare, actul normativ care va fi comunicat tuturor notarilor publici cu privire la stabilirea bazei de calcul pentru impozit.
