In strategia nationala pentru competitivitate, cu planuri de actiuni si masuri pana in 2020, se atrage atentia ca viitorul economic al Romaniei nu suna deloc bine. Sunt mari diferente intre regiunile tarii, iar dezvoltarea economiei este subminata de birocratie, coruptie si nepricepere la nivel local in absorbtia de fonduri europene.
Comisia Europeana a propus, inca din 2011, calcularea unui Indice al Competitivitatii Regionale (ICR), bazat pe: valorificarea creativa si inovativa a potentialului regional, realizarea de conexiuni la nivel teritorial prin stimularea aparitiei si consolidarii legaturilor intra si inter-industriale, valorificarea patrimoniului natural si cultural, utilizarea potentialului de cercetare-inovare si imbunatatirea conectivitatii si accesibilitatii. Potrivit celor mai recente statistici, regiunile de dezvoltare ale Romaniei se situeaza pe ultimele locuri din UE in ceea ce priveste ICR.
Dezvoltare inegala
Expertii care au realizat Strategia nationala pentru competitivitate pana in 2020 arata ca excedentul comercial al Romaniei depinde in proportii foarte mari de dezvoltarea industriei auto in Arges. Regiunea Bucuresti-Ilfov contribuie mai mult prin cererea de importuri decat prin excedentul de vanzari la extern. Avantajele competitive, masurate prin participarea la exporturi, sunt concentrate in sapte judete, localizate in principal in vestul si centrul tarii: Arges 10%, Timis 9%, Arad 5%, Constanta 5%, Bihor 4%, Brasov 4%, Sibiu 4%. Acestea, impreuna cu Bucuresti (17%) realizeaza 60% din exporturile Romaniei. Restul judetelor abia palpaie din punct de vedere economic si au mari probleme la absorbtia fondurilor europene, coruptie, evaziune si management prost la nivelul autoritatilor locale.
Puncte vulnerabile
Strategia nationala pentru competitivitate a identificat o serie de probleme care pericliteaza viitorul economic al Romaniei:
– performante reduse in inovare: slabe legaturi intre unitatile de cercetare si mediul de afaceri, nivel redus al cheltuielilor ca procent din PIB in acest domeniu;
– nivel redus de alfabetizare informatica a populatiei;
– vulnerabilitati ale mediului privat in ceea ce priveste investitiile internationale ale firmelor romanesti, productivitatea in industria prelucratoare, inovarea, eficienta energetica si dezvoltarea aglomerarilor economice competitive;
– vulnerabilitati ale administratiilor centrale si locale: rata redusa de absorbtie a fondurilor europene, valori mari ale coruptiei, capacitatea manageriala lipsita de eficacitate pentru rezolvarea dificultatilor procedurale in calea dezvoltarii afacerilor.
Conditii nefavorabile
Printre conditiile care nu permit Romaniei sa spere prea curand la o competitivitate ca in UE se numara:
– structurile de organizare a afacerilor si strategiilor competitionale dezvoltate in peste 40 de ani de economie comunista si nereformate;
– nivelul redus de colectare al taxelor si evaziunea fiscala ridicata;
– rute de transport foarte slab dezvoltate (indeosebi cele rutiere) sau nevalorificate (indeosebi cele fluviale interne);
– birocratie excesiva;
calificarile actuale, neadecvate cerintelor pietei muncii etc.
