Dupa ce mai toti oficialii de la Bruxelles au dat asigurari ca depozitele bancare de peste 100.000 de euro vor fi „tunse” doar in Cipru, seful Eurogroup arunca „bomba”: taxa cipriota este un model ce poate fi aplicat in caz de necesitate si in alte state UE.
Pe lista statelor cu mari si foarte mari probleme in sistemul bancar se afla deja Italia si Spania, tari in care milioane de romani muncesc de ani de zile si pun un ban deoparte. Bancile din Spania, de exemplu, traiesc de pe o zi pe alta, dupa ce s-au aflat la un pas de faliment, din cauza prabusirii sectorului imobiliar. Aceste institutii financiare sunt tinute in viata cu fonduri date cu taraita de Banca Centrala Europeana, insa aceasta situatie s-ar putea schimba, dupa ce „modelul cipriot” a fost impus cu succes de autoritatile de la Bruxelles. Practic, nu vor mai exista banci prea mari ca sa se prabuseasca, iar cele mai vulnerabile vor fi pur si simplu desfiintate sau injumatatite, iar fondurile negarantate (cele de peste 100.000 de euro) vor fi preluate, ca si in cazul Laiki Bank din Cipru, de o banca pentru active toxice, de unde sunt sanse mici de recuperare a banilor de catre deponenti. Reprezentantii guvernului cipriot au anuntat, ieri, ca taxa pe depozitele de peste 100.000 de euro de la Laiki va fi de 40%.
Banci cu risc pentru romani
In Spania, printre bancile „in perfuzii” se numara Bankia, iar in Italia, sistemul bancar e zguduit de o serie de scandaluri, cel mai recent fiind la Monte dei Paschi, al carei purtator de cuvant s-a sinucis. Aceste banci ar fi de evitat pentru romanii care muncesc in strainatate. Nu de alta, dar seful ministrilor de finante din zona euro (Eurogroup), Jeroen Dijsselbloem, e chitit sa aplice „modelul cipriot” si in cazul altor banci cu probleme din tarile zonei euro. „Daca exista risc intr-o banca, prima noastra intrebare ar trebui sa fie «Ok, ce aveti de gand sa faceti in legatura cu asta, voi, cei din banca?». Daca banca nu poate realiza recapitalizarea, atunci vom discuta cu actionarii si creditorii, le vom cere sa contribuie la recapitalizarea bancii, si, daca va fi necesar, ne vom adresa detinatorilor de depozite negarantate (adica le vor „aresta” banii celor care au economii de peste 100.000 de euro in conturi – n.r.)”, a declarat Dijsselbloem.
Paradisurile fiscale, desfiintate in Europa
Multumite ca le-a iesit „miscarea” cu restructurarea din temelii a sistemului bancar cipriot, autoritatile de la Bruxelles, dar si conducerea FMI, au planuri mari. Sefa FMI, Christine Lagarde, sustine ca sistemul bancar din Cipru este mult prea mare si trebuie redus cel putin la jumatate pana in 2018. De fapt, FMI si Germania si-au aratat pe fata intentiile de a controla puternic sistemul bancar din paradisurile fiscale. Reprezentantii Maltei si Luxemburgului si-au exprimat ingrijorarea in timpul negocierilor din Cipru, dupa ce au aflat ca la Bruxelles se zvoneste ca bancile din aceste state (mult mai numeroase ca in Cipru) ar urma sa fie tinta unor verificari ale UE si FMI.
