Risipa de hrana in Romania a devenit o problema sociala majora, datele statistice evidentiind faptul ca aruncam anual circa 250 kg de alimente pe cap de locuitor, a declarat, miercuri, Teodor Mitrana, director al Asociatiei MaiMultVerde, cu ocazia lansarii proiectului „Romania impotriva risipei de hrana”.
El a spus ca aceste date situeaza tara noastra peste media europeana — 150 kg de alimente aruncate pe cap de locuitor. In cadrul proiectului vor fi realizate un studiu privind risipa de hrana in Romania si o campanie de informare ce se va extinde in Bucuresti si alte cinci orase — Craiova, Cluj, Timisoara, Brasov, Iasi si Constanta. „Sa ne intelegem, pierderile pana la un punct sunt inevitabile, de 10%, dar a vorbi de pierderi de 30-50% sunt diferente foarte mari si trebuie gasite solutii”, a mentionat directorul Asociatiei MaiMultVerde. Potrivit lui Teodor Mitrana, stoparea risipei de alimente se poate face prin intermediul restaurantelor, care pot reduce portiile si prin schimbarea mentalitatii oamenilor.”Sunt multi oameni care mananca cele doua feluri si eventual desert, dar cum sunt acum portiile in restaurante nu le poti manca pe toate. Exista solutia simpla de a lua acasa ceea ce ramane, pentru ca nu este nicio rusine, desi in cultura noastra poate parea jenant, dar nu, nu este nimic in neregula cu asta. Este o forma de reducere a risipei. Mai sunt exemple si credem ca in schimbul de experienta cu partenerii elvetieni vom gasi si alte solutii atat pentru nivelul restaurantelor, cat si al gospodariilor”, a completat el.
Cheltuielile, 88% din veniturile populatiei
Veniturile totale medii lunare ale populatiei s-au cifrat in ultimul trimestru de anul trecut la 2.862 lei pe gospodarie, in timp ce cheltuielile s-au situat la 2.537 lei, respectiv 88,6% din venituri, a anuntat miercuri Institutul National de Statistica. In termeni nominali, venitul mediu pe persoana a fost de 1079 lei, iar cheltuielile de 956 lei. Raportat la zona, in orase, venitul mediu s-a situat la 1.237 lei, iar in mediul rural la 893 lei. O pondere importanta detin si veniturile in natura (12,8%), in principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (11,5%). In ceea ce priveste cheltuielile, principalele destinatii ale acestora sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii, precum si plata impozitelor, contributiilor, cotizatiilor, hrana animalelor si pasarilor din gospodarie, plata muncii pentru productia gospodariei, produse pentru insamantat, servicii veterinare.
Salariul mediu brut, 2693 lei
Castigul salarial mediu nominal net a crescut usor in februarie, cu 0,4%, fata de ianuarie, la 1.950 lei, in timp ce la brut avansul a fost de 0,2%, la 2.693 lei, a anuntat Institutul National de Statistica. Cele mai mari valori ale salariul mediu net au fost inregistrate la activitatile de servicii in tehnologia informatiei (inclusiv activitati de servicii informatice), de 5.148 lei, iar cele mai mici in hoteluri si restaurante, 1.154 lei. Fata de februarie 2015, salariul mediu net a crescut cu 12,7%, indicele castigului salarial real fiind de 115,8%. Cele mai semnificative cresteri ale castigului salarial mediu net s-au inregistrat in fabricarea produselor din tutun (32,3%), respectiv activitati auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activitati de asigurare si fonduri de pensii), cu 11,4%. Cele mai semnificative scaderi au fost consemnate la activitatile de depozitare, cu 10,7%, respectiv extractia petrolului brut si a gazelor naturale, fabricarea substantelor si a produselor chimice, colectarea si epurarea apelor uzate, intre 4,5% si 6,5%.
Cresteri salariale pentru bugetari
Salariile a mai mult de jumatate dintre bugetari se vor majora in medie cu 5% de la 1 august, a anuntat miercuri purtatorul de cuvant al Guvernului, Dan Suciu, aratand ca cea mai mare crestere va fi in cazul asistentilor sociali – 20%, in timp ce in alte cazuri majorarea va fi ”modica”. Suciu a precizat ca majorarile anuntate se raporteaza la valoarea salariului minim actualizat incepand cu 1 mai. El a subliniat ca Guvernul a avut in vedere doar a doua jumatate a claselor de salarizare (veniturile cele mai mici), adica ”mai mult de jumatate dintre bugetari”.
