Plenul Camerei Deputatilor a adoptat, miercuri, modificarile la proiectul legii darii in plata, in urma cererii de reexaminare a presedintelui Klaus Iohannis, cu 207 voturi „pentru”, unul impotriva si o abtinere.
Purtatorul de cuvant al Guvernului, Dan Suciu, a declarat ca in forma finala a legii „s-a tinut cont de anumite aspecte pe care si Guvernul le solicita”, dar ca „raman anumite rezerve legate de retroactivitate pe care le exprimase si CSM, si Ministerul Justitiei”. Dupa adoptare, legea va mai sta inca 5 zile la Parlament, pentru ca senatorii si deputatii sa poata depune eventuale sesizari al Curtea Constitutionala, apoi merge la promulgare la presedintele Iohannis, care si el poate sa o conteste la CCR. Initial, proiectul nu s-a regasit pe ordinea de zi a sedintei de miercuri a Camerei Deputatilor, insa a fost introdus la solicitarea liderului de grup al PSD, Florin Paslaru. Toti deputatii au sustinut, in cadrul dezbaterii, adoptarea legii, iar initiatorul ei, Daniel Zamfir, le-a cerut colegilor sa o voteze sub forma in care a iesit din Comisia juridica.
Comisari europeni: Nu luati masuri pana nu va consultati cu noi
Legea darii in plata pune probleme serioase stabilitatii legale si a sectorului financiar in Romania, avertizeaza comisarii europeni Jonathan Hill si Pierre Moscovici, intr-o scrisoare trimisa ieri ministrului Finantelor Anca Dragu. Oficialii “incurajeaza” autoritatile romane sa nu continue fara a consulta Comisia in pe aceasta speta. Cei doi reiau argumentele impotriva legii prezentate de Banca Nationala a Romaniei, Banca Centrala Europeana si Asociatia Romana a Bancilor, precum si de functionarii Comisiei. Prima problema este ca aceasta se aplica si contractelor in derulare, ceea ce ridica ingrijorari si intrebari din punct de vedere legal in privinta ralierii Romaniei la principiul european al securitatii legislatiei. Mai mult, ar putea afecta investitiile, spun oficialii CE.
Si daca debitorul nu poate plati?
Apoi, legea ridica probleme din punct de vedere al libertatii miscarilor de capital in UE. Legea are o aplicabilitatea prea extinsa si desi era destinata a fi aplicata persoanelor fizice, de prevederile ei ar putea beneficia si cei care au credite pentru afaceri si nu are plafon. Totodata, comisarii mai critica si faptul ca nu exista criterii care sa se refere la situatia financiara a debitorului si daca acesta mai poate plati sau nu. „In timp ce statele membre au dreptul sa ia masuri in favoarea interesului public, trebuie sa faca acest lucru in acord cu principiile generale ale legislatiei UE, in particular cel al proportionalitatii”, scriu comisarii.
