O misiune a Comisiei Europene va veni, azi, la Bucuresti, pentru a evalua economia romaneasca, iar reprezentantii FMI vor sosi in Romania in 15 iulie, pentru a-si da verdictul in privinta modificarilor aduse Codului Fiscal. Finantatorii internationali au avertizat, in repetate randuri, ca nu cred in solutii fiscale miraculoase si ca guvernantii romani trebuie sa faca dovada ca au resurse financiare dupa recentele reduceri de taxe.
Ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici, a precizat ca prima verificare a situatiei economice din Romania va fi efectuata, incepand de azi, de catre reoprezentantii Comisiei Europene. Apoi, in functie de cat de bine si-au facut „temele” guvernantii, in 15 iulie ar urma sa vina la Bucuresti si o misiune a FMI. Reprezentantii Fondului si-au declarat, recent, nemultumirea fata de aventurile fiscale ale Guvernului Ponta si au cerut eliminarea din Codul Fiscal a unor reduceri de taxe. Institutiile internationale au lasat sa se inteleaga ca nu cred in cresterea automata a veniturilor dupa taierea taxelor si asteapta solutii pentru acoperirea golurilor.
Goluri in vistieria statului
Reprezentantul rezident al FMI in Romania, Guillermo Tolosa, a atras atentia reprezentantilor Guvernului Ponta ca, desi institutia financiara internationala a facut progrese in a intelege situatia fiscala, se profileaza riscuri mari pentru bugetul de stat. „Am descoperit ca va aparea un gol semnificativ la venituri in 2016. Credem ca tintele Guvernului pentru acest an vor fi atinse, dar pentru anul viitor este mult de lucru pentru a fi capabil sa-si atinga obiectivele”, a spus Tolosa. El a atras atentia si asupra problemelor legate de pierderile din sectorul energetic, in special la complexurile energetice Oltenia si Hunedoara. „Sectorul de energie are pierderi mari Recomandam Guvernului sa intreprinda studiile si analizele necesare pentru a restabili viabilitatea acestor companii pentru ca acum sunt compromise”, a precizat Tolosa. Acest lucru este, insa, putin probabil, deoarece Guvernul, desi a inregistrat excedent de cateva miliarde de lei, a prefereat sa tezaurizeze banii, spre a-i folosi, ulterior, la orice altceva decat dezvoltarea infrastructurii rutiere (din banii respectivi se puteau construi 150 km de autostrada) sau alte proiecte economice.
