Aflata in insolventa de mai mult de o luna si cu spectrul expulzarii din UE planand deasupra capului, Grecia a convenit impreuna cu creditorii sai asupra termenilor generali ai unui nou plan de salvare a tarii de la faliment. Tsipras a convocat Parlamentul pentru ratificarea acordului, dar politicienii nu se prea grabesc. Se aude ca vor vota tocmai vineri, cand acelasi acord va fi studiat de ministrii de finante ai spatiului european unit.
Pe scurt, acordul presupune un pachet de imprumuturi, pe o perioada de trei ani, in valoare de aproximativ 85 de miliarde de euro. Grecia are nevoie de bani pentru a-si rambursa datoriile si a evita un default care ar scoate-o in afara zonei euro, a carei membra este. In contrapartida, Atena se angajeaza sa implementeze o serie de masuri bugetare, inclusiv taierea unor cheltuieli, asa cum grecii nu ar mai fi vrut.
Masuri obligatorii
Acordul cere:
– cresterea impozitelor aplicate companiilor, persoanelor fizice si pe proprietate, inclusiv exigenta ca impozitul pe venitul aferent anului viitor sa fie platit in avans si integral;
– refomarea si taierea pensiilor si eliminarea progresiva a pensionarii anticipate;
– reducerea unor inlesniri fiscale acordate agricultorilor;
– taierea unor cheltuieli militare, inclusiv prin reducerea numarului de personal;
– vanzarea unor bunuri ale statului.
Privatizari pe banda rulanta
Conform acordului, autoritatile de la Atena s-au angajat sa adopte pana in octombrie 2015 masuri „ireversibile” de privatizare. Printre altele, datele pentru depunerea ofertelor angajante pentru porturile Pireu si Thessaloniki trebuie anuntate pana la sfarsitul lunii octombrie. E adevarat, deja o parte din portul Pireu a fost concesionata companiei chineze de transport Cosco, care a creat in ultimii trei ani 1.500 de locuri de munca. Anul trecut, Loteria Nationala OPAP a fost vanduta pentru 652 milioane de euro, iar unele cladiri detinute de stat au fost de asemenea vandute. La capitolul aeroporturi, la sfarsitul lui 2014, compania germana Fraport a fost desemnata licitator preferat in acordul privind operarea celor 14 aeroporturi regionale din Grecia, dar tranzactia a fost oprita dupa venirea la putere a Guvernului condus de Alexis Tsipras, in ianuarie. Si privatizarea operatorului retelei energetice a tarii, alaturi de cea a firmei mama Public Power Corporation (PPC) – cea mai mare companie de electricitate din tara – a fost oprita in ianuarie. Public Power Corporation lansase anul trecut o oferta publica pentru vanzarea unei participatii de 66% si cativa investitori, inclusiv compania chineza de stat Grid Corporation of China (SGCC) si grupul italian Terna, s-au aflat pe lista scurta a cumparatorilor.
Ghinionul lor, norocul nostru?
Investitorii nelinistiti de evolutia pietelor in ultima perioada ar trebui sa priveasca catre Europa de Est si in special catre Romania.”Europa Centrala si Romania arata chiar un pic atractive”, a declarat Charles Robertson, economist-sef la Banca de investitii Renaissance Capital, concentrata pe pietele emergente. Regiunea este o investitie sigura intr-o perioada in care investitorii vor sa evite expunerea la declinul preturilor materiilor prime, la interventiile autoritatilor chineze in piata si la incertitudinile create de solvabilitatea Greciei. „Atunci cand nu-ti plac materiile prime – investitorii fiind precauti fata de Rusia si Africa de Sud – si nu-ti place nici situatia din Turcia, unde ajungi? Ajungi in Polonia, Cehia, Ungaria. Acestea nu sunt tari lovite de scaderea cotatiilor materiilor prime, cauzata de China, din contra, sunt beneficiari”, a mai declarat Robertson.
