Criza financiara din Cipru produce o serie de efecte: Putin protesteaza impotriva UE, Gazprom sare cu banu’ in sprijinul Nicosiei, bancile cipriote raman inchise, iar printre victimele colaterale se numara grupuri financiare britanice si moneda nationala a Romaniei.
O propunere aparent surprinzatoare, dar absolut de inteles a venit din partea gigantului rus Gazprom, care s-a oferit sa plateasca Ciprului aproape sase miliarde de euro. Miza nu o reprezinta neaparat sutele de milioane de euro puse la „prespalat” in banci cipriote de numerosi afaceristi rusi.
Oficialii gigantului rus au trimis o scrisoare presedintelui cipriot Nicos Anastasiades, promitand bani in schimbul dreptului de a extrage gaze naturale in zona economica exclusiva a Ciprului. Inclusiv presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a luat pozitie, catalogand ordinul Bruxelles-ului privind dijmuirea conturilor bancare cipriote drept o decizie incorecta si periculoasa. Pe de alta parte, si Grecia are interese, autoritatile de la Atena anuntand ca vor absorbi sucursalele grecesti ale bancilor cipriote imediat ce Palamentul de la Nicosia adopta suprataxarea conturilor bancare.
Indecizie la Nicosia
Parlamentarii ciprioti ar fi trebuit sa voteze, pana ieri, la orele pranzului, un act normativ prin care urmau sa dijmuiasca economiile depuse de clienti in bancile din Cipru (cu 6,75% pentru conturi sub 100.000 de euro, respectiv 9,9% pentru cele de peste 100.000 de euro). Alesii au amanat votul, iar bancile vor ramane inchise in zilele urmatoare, la fel si bancomatele.
Victime colaterale
Criza financiara cipriota a cam inceput sa se globalizeze. Astfel, actiunile bancilor HSBC si ale Standard Chartered (Marea Britanie) au scazut ieri pe burse, desi institutiile nu au sucursale in Cipru. Dar si romanii au de suferit, in special cei cu credite in euro, deoarece leul s-a depreciat, fiind cotat ieri la 4,41 de lei/euro, cel mai scazut nivel fata de moneda unica din acest an.