Recentul val de arestari de demnitari a fost urmarea, in principal, a praduirii banului public de catre cei retinuti de DNA, insa Curtea de Conturi a descoperit un prejudiciu de peste 534 de milioane de euro, dar nu din cauza sifonarii banilor, ci in urma unor mari erori contabile.
Raportul de activitate al Curtii de Conturi pe anul trecut evidentiaza efectuarea a 2.501 controale la ordonatorii principali, secundari si tertiari de credite bugetare, in urma carora s-au gasit nu mai putin de 25.529 de cazuri de abateri de la disciplina bugetara, economica si financiar-contabila.
Ministrii sunt mana-sparta
S-au efectuat aproape 1.400 de controale(peste 55% din totalul verificarilor) la ordonatorii principali de credite bugetare. Dar cine sunt acestia? Conform legii, in aceasta categorie intra ministrii si conducatorii celorlalte organe centrale de stat. La ordonatorii secundari de credite bugetare – conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica din subordinea ministerelor si celorlalte organe centrale de stat finantate de la bugetul public – s-au efectuat doar 96 de controale. Ordonatorii tertiari de credite bugetare – similari celor secundari – au voie sa utilizeze creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru nevoile unitatilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si in conditiile stabilite prin dispozitiile legale. In cazul „tertiarilor”, expertii Curti de Conturi au efectuat 576 de controale. Toti acesti ordonatori de credite – majoritatea cu nume si prenume de ministru sau de sef de institutie centrala de stat – au cauzat bugetului de stat prejudicii insumand 5,1 miliarde de lei, echivalentul a peste 1,14 miliarde de euro din bugetul alocat in 2013.
Legislatia, incalcata la nivel inalt
Din totalul sumei, 2,4 miliarde de lei (peste 534 de milioane de euro ) au rezultat din abateri de la legalitatea angajarii, lichidarii, ordonantarii si platii cheltuielilor din fonduri publice, iar 2,7 miliarde de lei (peste 612 milioane de euro) din cauza nerespectarii legislatiei privind stabilirea, evidentierea si urmarirea incasarii veniturilor bugetare. In primul caz, responsablitatea revine ministerelor si institutiilor centrale de stat din subordine, iar in al doilea caz, Ministerului Finantelor, Fiscului si directiilor teritoriale de administrare fiscala.
Scuze care incrimineaza
Cele mai multe abateri au avut la baza:
– proasta gestiune economico-financiara (11.920 de cazuri),
– stabilirea, evidentierea si urmarirea necorespunzatoare a incasarii veniturilor bugetului general consolidat, in cuantumul si la termenele prevazute de lege (5.559);
– lipsa de profesionalism in ceea ce priveste exactitatea si realitatea datelor reflectate in situatiile financiare (4.899).
Ca un fel de scuza, Curtea de Conturi admite ca abaterile financiar-contabile, de exemplu, provin nu din fraude, ci din erori de inregistrare in evidentele contabile, cele de patrimoniu sau cele fiscale. Toate aceste erori au cumulat peste 1,14 miliarde de euro din banul public, care, atunci cand n-a fost praduit cu buna stiinta, a fost risipit prosteste inclusiv de ministri si de sefi de institutii de stat, unii platiti cu echivalentul a zeci de mii de euro lunar.
