Odata cu prabusirea monarhiei dualiste, precum in toate celelalte teritorii aflate pana atunci sub ocupatie austro-ungara, si la Timisoara se iveste ocazia instaurarii unei republici autonome. Ca atare, in toamna anului 1918 ia nastere Republica Banateana, subordonata guvernului din Budapesta, un demers in versiune svaba menit sa impiedice din fasa Unirea cu Romania. Statul multietnic si multiconfesional sucomba rapid, la scurt timp dupa ce Banatul este invadat de unitati militare sarbe. Pe 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, se proclama Unirea Basarabiei, Bucovinei, Transilvaniei si Banatului cu Regatul Romaniei, insa in realitate adevarata unirea a Banatului cu celelalte provincii istorice romanesti va fi confirmata abia in august 1919, odata cu intrarea in Cetatea de pe Bega a dorobantilor Armatei Regatului Unit al Romaniei, condusi de colonelul Virgil Economu. Si nu va fi vorba despre intreg Banatul, ci doar de partea rasariteana a regiunii – vezi impartirea ei in trei (Regatul Roman – Regatul Sarbilor, Croatilor si Slovenilor – Ungaria), oficializata de Consiliul Puterilor Aliate de la Paris, noua revenindu-ne aproape 2/3 din totalul suprafetei Banatului istoric, ceea ce astazi numim judetele Timis, Caras-Severin si Mehedinti. Este drept ca multe zone preluate de sarbi erau si sunt in continuare locuite de etnici romani, in ciuda asimilarilor si emigrarilor. De altfel, Ion I.C. Bratianu si patriotii locali precum Aurel Cosma, Miron Cristea (viitorul Patriarh al Romaniei), Valeriu Frentiu, Sever Bocu, Alexandru Morariu, Valeriu Braniste, Caius Brediceanu, Traian Novac si altii, au militat pentru acordarea Romaniei a intregii provincii, cu hotarele sale naturale Dunarea, Tisa si Muresul (conform tratatului din 4 august 1916, incheiat de catre Regatul roman cu marile puteri aliate), insa interventiile lor au fost zadarnice. De altfel, acest refuz a reprezentat unul dintre motivele pentru care cel mai mare liberal al tuturor timpurilor, Ion I.C. Bratianu, avea sa demisioneze din fruntea Guvernului Romaniei in septembrie 1919.
Material realizat in cadrul „Bucuresti-Centenar” – Program Cultural derulat de Primaria Municipiului Bucuresti prin Administratia Monumentelor si Patrimoniului Turistic