Bucuresti – Centenar

Parlamentar, ministru si publicist, fruntas al Partidului National Taranesc, unul dintre liderii regionalismului basarabean, Pantelimon Halippa poarta un merit indiscutabil in realizarea Romaniei Mari la 1918. Nascut in vara anului 1883, in satul Cubolta, actuala Republica Moldova, undeva intre Balti si Soroca, Halippa se inscrie in debutul veacului XX la Facultatea de Studii Naturale din Tartu, Estonia. Prezenta acolo ii da ocazia sa lege legaturi cu miscarile socialiste ruse. Eliminat din facultate ca urmare a prezentei sale in calitate de student la „actiunile subversive” impotriva oranduirii tariste, Halippa revine la Chisinau si pune umarul la fondarea Partidului National Moldovenesc. Din lucrarea „Pantelimon Halippa Neinfricat Pentru Basarabia”, semnata de Ion Constantin, aflam ca, in 1906, Halippa scoate la Chisinau prima publicatie in limba romana, „Basarabia”, ziar ulterior interzis. Doi ani mai tarziu, fuge in Romania si se inscrie la Universitatea din Iasi. Dupa 1912 revine la Chisinau si scoate revista „Cuvant moldovenesc”, publicatie care promoveaza operele lui Eminescu, Donici, Russo, Alecsandri sau Hasdeu, „creand astfel un curent de constiinta romaneasca in Basarabia”. Prabusirea puterii politice din Rusia ofera militantilor pro-independenta din Basarabia curajul sa initieze actiuni tot mai concrete. Astfel, in aprilie 1917, Partidul National Moldovenesc isi fixeaza in program autonomia Basarabiei, cu dreptul de autodeterminare nationala. Halippa participa ca reprezentant al taranimii basarabene la evenimentele din Rusia, ocazie cu care trateaza, fara succes, dar o face, cu Trotki si Lenin, cerand sprijin pentru scolile din Basarabia. De altfel, noteaza Ion Constantin, intalnirile din 1910 cu Trotki ii vor aduce lui Halippa multe necazuri peste ani – a se vedea procesul intentat de instantele sovietice, la Chisinau, in anul 1952. Intorcandu-ne in perioada Marii Uniri, il gasim pe Pantelimon Halippa in postura de vicepresedinte al Sfatului Tarii, citind pe 2 decembrie 1917, de la tribuna acestui organism, proclamatia prin care Basarabia devine Republica Democrata Moldova. O luna mai tarziu, la propunerea lui Halippa, Republica de peste Prut isi proclama independenta, iar pe 9 aprilie se uneste cu Romania. Unionist indiscutabil si aprig aparator al drepturilor si libertatilor basarabenilor, Halippa va indura multe in anii de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, fiind inchis la Sighet, apoi la Chisinau, deportat in Siberia, transferat la Gherla, fiind eliberat abia in 1957. A murit la 30 aprilie 1979, la varsta de 95 de ani, in Bucuresti, in casa de pe strada Al. Donici.

Material realizat in cadrul „Bucuresti-Centenar” – Program Cultural derulat de Primaria Municipiului Bucuresti prin Administratia Monumentelor si Patrimoniului Turistic

author avatar
National