„Natiunea romana din Ungaria si Ardeal doreste sa faca astazi uz de acest drept (n.n. fiecare natiune poate dispune, hotari singura si liber soarta ei) si, in consecinta, reclama si pentru ea dreptul, ca libera de orice inraurire straina, sa hotareasca singura asezarea ei printre natiunile libere”. Este o frantura din fulminantul discurs tinut de Alexandru Vaida-Voevod, pe 18 octombrie 1918, in plenul Parlamentului de la Budapesta, intr-una dintre cele mai rasunatoare si curajoase interventii din istoria poporului roman. Om politic, medic, publicist, unul dintre liderii marcanti ai Partidului National Roman din Transilvania, apoi al PNT-ului din perioada interbelica. Dincolo de alte succese sau erori politice, dincolo de imaginea compromisa in timpul regimului autoritar al lui Carol al II-lea, Alexandru Vaida-Voevod va ramane in istorie drept un om-cheie intru infaptuirea Marii Uniri. Acest deputat roman, cu studii si prieteni influenti la Viena, este cel care a deschis daca nu drumul macar glasul catre realizarea importantului act de la 1918. Adevarat ca demersul n-a fost intamplator. Vaida-Voevod fusese cel insarcinat de catre Comitetul Executiv al Partidului National Roman, inca de pe 12 octombrie, la Oradea, sa dea citirea rezolutiei respective in Camera ungureasca. Insa, trebuie evidentiat ca omul politic transilvanean – un aprig aparator pana atunci al drepturilor nationale ale romanilor din Ardeal – a avut mult curaj sa-si duca misiunea la bun sfarsit, in conditiile in care gestul sau putea fi tratat ca pe o mare sfidare, chiar si in acel context aparent favorabil. Pe 1 Decembrie 1918, Alexandru Vaida-Voevod a participat la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia, implinind alaturi de cei 1228 de delegati alesi ai romanilor din Transilvania, Banat si Tara Ungureasca visul nostru milenar: Unirea cea Mare. Ales ministru fara portofoliu din partea Consiliului Dirigent al Transilvaniei, in guvernul Ion I.C. Bratianu, apoi in cel al generalului Arthur Vaitoianu, Vaida-Voevod va participa la Conferinta de Pace de la Paris din 1919-1920. Totodata, la varsta de 47 de ani, va deveni intaiul prim-ministru al Romaniei Mari (vor exista patru guverne Vaida), intr-un cabinet in care se vor mai regasi cativa promotori importanti ai Reintregirii, precum Aurel Vlad, Mihai Popovici, Ion Pelivan, Traian Mosoiu, Ion Mihalache, Ion C. Inculet, Pantelimon Halippa, Ion Nistor sau Stefan Cicio Pop.
Material realizat in cadrul „Bucuresti-Centenar” – Program Cultural derulat de Primaria Municipiului Bucuresti prin Administratia Monumentelor si Patrimoniului Turistic