Contribuția anuală a Germaniei la viitorul buget al Uniunii Europene ar urma să se dubleze, ca urmare a ieșirii Marii Britanii din blocul comunitar. Boris Johnson a acceptat termenii Bruxellesului privind o „amânare flexibilă” a Brexitului (sau „flextension”), potrivit cărora Londra are termen până la 31 ianuarie 2020 să părăsească blocul comunitar.
Parlamentarii britanici au respins organizarea de alegeri anticipate, în timp Johnson nu a reuşit să obţină sprijinul majorităţii de două treimi în legislastiv. Deşi toate ţările UE au convenit săptămâna trecută asupra necesităţii unei a treia amânări a Brexitului pentru a evita o ieşire nereglementată, incertitudinile economice ameninţă finanţele UE, inclusiv Germania, “locomotiva” blocului comunitar. Calculele guvernului de la Berlin arată o creștere puternică a contribuțiilor nete la bugetul Uniunii, de la 15 miliarde de euro în 2020, la 33 de miliarde în 2027. Din cauza Brexitului, povara financiară suportată de Germania ar urma să crească disproporționat în comparație cu celelalte state, avertizează Olaf Scholz, ministrul Finanţelor. De asemenea, Olanda va înregistra o creștere de 50% a contribuțiilor, de la aproape 5 miliarde de euro, la un nivel estimat de 7 miliarde și jumătate până în 2027. 7 miliarde și jumătate de euro la puțin peste 10 miliarde, în cazul Franţei, un alt contributor important. UE este cel mai mare client unic al sectorului financiar britanic, în prezent beneficiază de accesul liber la blocul comunitar, însă această situaţie va lua sfârşit după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Relaţiile comerciale se vor baza în viitor pe ”echivalenţă”, Bruxellesul vrea ca firmele străine să respecte aceleaşi reguli stricte ca în blocul european. Europa susţine că Marea Britanie nu trebuie să se bucure de aceleaşi privilegii ca atunci când se afla în Uniune. Rămâne de văzut cât va costa accesul Regatului Unit la piaţa UE după Brexit şi cât de “echivalente” vor fi noile afaceri transfrontaliere.
