BREAKING NEWS: CCR a amânat decizia pe pensiile magistraților pentru duminică, după Crăciun

După ore întregi de discuții, Curtea Constituțională (CCR) a amânat, miercuri, 10 decembrie, o decizie pe sesizarea venită din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) privind legea care stabileşte condiţiile de pensionare pentru magistraţi, dar şi noul calcul al pensiei acestora. Noul termen a fost stabilit pentru data de 28 decembrie, care pică într-o zi de duminică.

Cei 9 judecători ai CCR au amânat așadar pentru duminică, 28 decembrie, o decizie pe legea asumată în Parlament de Guvernul Bolojan. Legea prin care, între altele, ar crește vârsta de pensionare a magistraților.

„Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – 28 decembrie ora 13,00”, a anunțat CCR.

Citiți și: CCR: statul sunt eu, fraierilor!

ICCJ a sesizat CCR la câteva zile după ce Bolojan a fost în Parlament

În data de 5 decembrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, pe Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025).

În sesizarea către CCR, Înalta Curte a susținut, printre altele, că modificările „discriminează magistrații față de alți beneficiari de pensii de serviciu”.

„Înalta Curte de Casație și Justiție în unanimitate a decis sesizarea Curții Constituționale a României pentru controlul constituționalității, înainte de promulgare, în ceea ce privește:

Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025) în raport de prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), art. 16 alin. (1), art. 114, art. 124 alin. (3), art. 133 alin. (1), și ale art. 147 alin. (4), precum și ale art. 148 alin. (2) și (4) prin faptul că:

Discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu;

Încalcă brutal independența justiției;

Elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați;

Încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența CJUE și CEDO;

Încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale;

Utilizează termeni ambigui și neclari și prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate și previzibilitate într-un stat de drept” – s-a menționat în comunicatul ICCJ din 5 decembrie.

ICCJ: Invocarea condiționalităților Jalonului 215 din PNRR, scoasă din context

Potrivit aceleiași surse, „Invocarea condiționalităților Jalonului 215 din PNRR a fost scoasă din context și este neconformă cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană, obiectul nefiind stabilirea modalităților de pensionare care fusese apreciat ca îndeplinit, ci propunerea inițială privind supraimpozitarea.

Invocarea condițiilor economice care necesită intervenția nu a fost justificată de Executiv, lipsind orice fel de date care să arate impactul economic pentru anii imediat următori și care justifică urgența invocată”.

Guvernul și-a angajat răspunderea pe proiectul de lege în 2 decembrie

În data de 2 decembrie Guvernul şi-a angajat răspunderea, în Parlament, asupra proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. La acea dată, premierul Bolojan a trecut în revistă pricipalele prevederi ale proiectului.

„Guvernul îşi angajează răspunderea pe proiectul de Lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor în condiţiile în care, aşa cum ştiţi, Curtea Constituţională, cu un vot de 5 la 4 la prima angajare, a considerat că termenul de așteptare de 10 zile pentru primirea unui aviz de la CSM nu a fost suficient. De data aceasta, avem și avizul CSM, e adevărat, negativ.

Proiectul are câteva elemente importante. În primul rând, crește vârsta de pensionare a magistraților de la 48-50 de ani, cât este acum, la 65 de ani. Introduce o creștere a vechimii în muncă, care acum era de 25 de ani, de minim 35 de ani. Asta înseamnă că nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani – astăzi avem pensionare la 48 de ani”, a declarat, la acea dată, în Parlament, șeful Executivului, Ilie Bolojan.

Bolojan: Este jalon în PNRR

„De asemenea, introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net. Astăzi, așa cum știți, pensia este cât ultimul salariu. De asemenea, față de primul proiect, extinde perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani, asta înseamnă că în fiecare an de acum înainte, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, în așa fel încât, treptat-treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani”, a mai spus atunci Bolojan.

Șeful Guvernului a adus în discuție și jalonul din PNRR. „Nu în ultimul rând, (proiectul de lege-n.r) răspunde unei necesități legate de accesarea fondurilor europene, pentru că așa cum știți, corectarea acestei nedreptăți este una din condițiile pe care România și le-a asumat și este jalon în PNRR, și odată cu demararea procedurii de angajare a răspunderii pe data de 28, credem că sunt respectate condițiile în așa fel încât România să încaseze banii pe care îi are reținuți din fondurile europene”, a conchis Bolojan.