Pe 6 ianuarie, crestinii ortodocsi praznuiesc Botezul Domnului (Boboteaza). Sarbatoarea aminteste de botezul lui Iisus Hristos in apele Iordanului. In aceasta zi, in biserici se sfinteste agheasma mare.
Inca din Ajunul Bobotezei, preotii merg in casele credinciosilor pentru a le aduce, prin stropirea cu apa sfintita, binecuvantarea Sfintei Treimi. Credinciosii si slujitorii Bisericii cred ca apa de la Boboteaza, cunoscuta ca „agheasma mare”, are o putere deosebita, dat fiind faptul ca este sfintita in ziua in care, la 30 de ani, Mantuitorul Iisus Hristos a fost botezat in apele Iordanului, de catre Ioan Botezatorul. Agheasma mare poate fi bauta de credinciosi doar opt zile – intre 6 si pana pe 14 ianuarie – in restul timpului acestia urmand sa ceara acordul parintelui duhovnic.
Obiceiuri
In noaptea ce precede sarbatoarea Botezului Domnului exista obiceiul ca fetele nemaritate sa isi puna sub perna busuioc, in speranta ca isi vor visa alesul. In ziua de Boboteaza, cand se sfintesc apele, exista obiceiul ca barbatii sa sara in apa dupa crucea aruncata de preoti. Se crede ca cel care aduce la mal crucea sfintita are noroc tot anul respectiv. De asemenea, traditia spune ca fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza se vor marita in acel an.
De asemenea, in popor se crede ca daca in dimineata Ajunului Bobotezei, pomii sunt incarcati cu promoroaca, vor avea rod bogat. Traditia spune ca in ziua de Boboteaza nu se spala rufe si nu se dau bani cu imprumut.