Federațiile patronale au propus premierului Orban instituirea salariului minim pe ora efectiv lucrată, care să fie, pentru început, de 4,5 euro pe oră. Măsura, pe care șefii Executivului au privit-o cu interes, îi va lovi pe bugetari, dar va afecta și companiile străine, în special din zona comerțului cu bunuri de larg consum.
Sistemul de salarizare pe oră, propus conducerii Guvernului de federațiile patronale la ultima ședință a Consiliului Național Tripartit, ar putea fi implementat și în România. ”Dacă pe plan extern simțim că ne fuge pământul de sub picioare, noi trebuie să luăm măsuri sectoriale. Primul anunț pe care trebuie să-l facă România într-un astfel de context, care este doar începutul pe criterii de competitivitate, pentru că mai sunt sectoare unde vom fi bușiți în Europa, este trecerea la sistemul de salarizare minimă pe oră. Adică intrarea pe un considerent total diferit față de ceeea ce avem acum, norma de opt ore. Dacă e să discutăm și în termeni politici, o astfel de măsură se potrivește ca matrice unei guvernări liberale. Noi avem acum normă de opt ore și trebuie să trecem la ora efectiv lucrată, și în sectorul bugetar și în sectorul privat. Trebuie să-i înghesuim pe cei din Vest și singura metodă e să le creștem lor costurile operaționale în zona în care România reprezintă piață de desfacere, influențată și de costul mic al transporturilor. Cei de la Guvern s-au arătat foarte interesați de propunerea salariului minim pe oră, iar punerea în practică i-ar ajuta foarte mult pe componenta bugetului de stat în raport cu salarizarea aparatului bugetar. Este singura măsură care poate să-i aducă în situația de a plăti efectiv ceea ce se lucrează. În momentul de față avem o sumedenie de trântori care iau bani pentru opt ore state la serviciu, dar producția lor efectivă nu corespunde nici măcar unui număr de două ore. Pentru aceasta trebuie făcute norme de lucru pentru fiecare activitate. În 1975 Margaret Thatcher a luat această măsură în Anglia, acela a fost momentul în care țara s-a salvat din punct de vedere economic și a ajuns ceea ce a ajuns”, ne-a declarat Augustin Hagiu, președintele Federației Operatorilor Români de Transport.
Salarii, la jumătate față de Europa de Vest
Potrivit statisticii prezentate de premierul Ludovic Orban la Consiliul Național Tripartit de la sfârșitul lunii trecute,cei mai mulți angajați pe salariul minim astăzi, aproximativ 220.000 de salariați, care reprezintă 15, 63%, sunt în comerțul cu amănuntul, unde rata profitabilității este de 4,3%. ”Salariul minim pe oră trebuie să fie aplicat într-o Românie europeană, că, dacă am vrut să fim europeni și Europa ne bombardează acum cu tot felul de aberații, nu avem altă soluție decât să ne adaptăm. Și pentru asta trebuie să creștem nivelul competitivității, altfel dăm bani pe norma de opt ore. O consecință importantă a instituirii salariului minim pe oră este și dispariția României ca piață de desfacere și ca resursă umană ieftină. Adică cel de la supermarket de la casa de marcat este clar că stă acolo opt ore. În statistică pe primul loc este comerțul cu bunuri de larg consum, asta înseamnă că angajații de la hypermarketuri și supermarketuri sunt pe primul loc cei mai prost plătiți oameni din România. Dacă am trece la salariul minim pe oră, veniturile ar crește și bugetul ar avea de câștigat. Pentru a stabili un salariu minim pe oră trebuie făcute simulări, pentru că nu putem merge la 8,5 euro pe oră, ca în Germania, dar putem să ne gândim la un 4,5 euro pe oră, care ar însemna un salariu de 792 de euro pe lună. Angajații de la Lidl din Austria au 1.500 de euro salariu, produsele din România, carburanți, energie, produsele de larg consum, toate sunt mai scumpe la noi decât în Europa. Asta este măsura pe care trebuie să o ia România rapid. Și din momentul ăla nici profitul retailerilor nu va mai fi așa mare. Într-un astfel de context european singurele măsuri sunt măsurile curajoase, care să ne scoată din zona de țară de scalvi și piață de consum. Și atunci nu se vor mai deschide în România nici cele 10.000 de supermarketuri nemțești care se anunță anul acesta, ceea ce înseamnă că producția internă va fi încurajată”, ne-a mai precizat președintele Federației Operatorilor Români de Transport, Augustin Hagiu.