Guvernul Bolojan a anunțat intrarea în procesul de reformă a primelor 17 companii de stat, într-un demers de restructurare profundă care, prin rigoare și disciplină bugetară a fost luată în ședința de vineri, când Executivul a aprobat Memorandumul privind implementarea Reformei 9 (CNR9), coordonată de vicepremierul Oana Gheorghiu.
Printre companiile vizate se numără TAROM, Metrorex și mai multe societăți din grupul CFR, propuse de ministerele de resort, iar premierul a anunțat că bugetele lor vor fi aprobate imediat după adoptarea bugetului național.
Reforma companiilor de stat, legată de PNRR și de o guvernanță corporativă modernizată
Memorandumul adoptat de Guvern este prezentat drept un pas major pentru modernizarea guvernanței corporative a companiilor de stat, în linie cu criteriile OECD și angajamentele asumate prin PNRR. Documentul clarifică pentru prima dată, în mod unitar, rolurile instituțiilor implicate în reformă și stabilește mecanismul prin care aceste procese vor fi coordonate și monitorizate.
Textul întărește rolul AMEPIP în evaluarea tehnică a întreprinderilor publice și instituie un mecanism interministerial dedicat, astfel încât reforma să fie nu doar lansată, ci și urmărită în timp. Comitetul interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9 (CNR9), condus de Oana Gheorghiu, va coordona analizele, va valida propunerile de listare sau restructurare și va integra rezultatele într-un raport final înaintat Guvernului.
Comitetul va elabora o metodologie unitară de analiză a performanțelor companiilor de stat, obligatorie pentru toate ministerele și întreprinderile publice. Aceasta va include un set standard de indicatori financiari, non-financiari, operaționali și strategici, astfel încât deciziile de reformă să fie bazate pe criterii comparabile și transparente.
Bolojan, reper invocat când se vorbește despre disciplină în reforma companiilor de stat
În plan simbolic, numele Bolojan este tot mai des invocat atunci când este discutată nevoia de disciplină, eficiență și restructurare reală în zona companiilor de stat. În aceeași logică, Memorandumul prevede un proces riguros, în trei etape, pentru evaluarea celor 17 întreprinderi publice alese pentru prima fază a Reformei 9.
Pașii stabiliți sunt:
- Colectarea datelor la zi de către ministerele de linie și completarea acestora cu informații de la Ministerul Finanțelor, inclusiv prin sistemul SAF-T;
- Evaluarea realizată de AMEPIP, pe baza indicatorilor financiari, operaționali și de bună guvernanță, în conformitate cu OUG 109/2011 și modificările ulterioare;
- Consolidarea și corelarea recomandărilor la nivelul Comitetului Național pentru Reforma 9 (CNR9), care va elabora diagnosticul preliminar și final pentru fiecare companie analizată.
În funcție de concluziile acestor analize, Comitetul va propune măsuri specifice pentru fiecare întreprindere: listare la bursă, menținerea în activitate cu reforme operaționale, reorganizare prin fuziune, divizare sau transformare, ori alte soluții prevăzute de Codul civil.
Aceeași structură va monitoriza punerea în practică a măsurilor aprobate, va raporta periodic Guvernului stadiul reformei și va semnala din timp riscurile sistemice, pentru a evita noi întârzieri în procesul de restructurare a companiilor de stat.
Lista completă a celor 17 companii care intră în prima etapă a Reformei 9
Executivul a aprobat lista celor 17 companii propuse de ministerele de resort pentru prima etapă a reformei, într-o viziune strategică unitară asupra economiei și a intereselor statului. Companiile sunt următoarele:
- Societatea Electrocentrale Grup SA – Ministerul Energiei
- Societatea Electrocentrale București SA – Ministerul Energiei
- Societatea OIL Terminal SA – Ministerul Energiei
- Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR SA) – Ministerul Energiei
- Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă” SA – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
- ROFERSPED SA, filială a CFR Marfă – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
- CFR – I.R.L.U. SA, filială a CFR Marfă – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
- Societatea de Administrare Active Feroviare SAAF SA – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
- Societatea Feroviară de Turism SFT–CFR SA – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
- Societatea Națională a Căilor Ferate Române (SNCFR – pre-insolvență) – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
- Compania Națională de Căi Ferate CFR SA – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
- Societatea Telecomunicații CFR SA – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
- Tipografica Filaret SA, filială a CNCFR SA – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
- Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători „CFR Călători” SA – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
- Societatea de Reparații Locomotive CFR – SCRL Brașov, filială a CFR Călători – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
- Societatea de Transport cu Metroul București „Metrorex” SA – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
- Compania „TAROM” – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
Guvernul precizează că Societatea PETROTRANS SA, aflată în faliment, a fost trimisă spre analiza Comitetului, pentru clarificarea situației patrimoniale.
Lista a fost elaborată conform Strategiei privind Reforma companiilor de stat, care prevede clasificarea întreprinderilor nu doar pe baza cifrelor, ci și în funcție de rolul strategic în economie și în funcționarea statului. În acest context sunt definite cinci categorii de companii:
- Companii strategice esențiale – infrastructuri critice, fără substitut privat, cu impact asupra securității naționale;
- Companii necesare, dar ineficiente – rol public important (transport, apă-canal, servicii publice), dar performanță slabă;
- Companii neviabile economic – pierderi constante, fără rol public justificat;
- Companii suprapuse sectorial – redundanțe, mai multe entități care fac același lucru;
- Companii comerciale – operează pe piață competitivă, fără rol public direct.
Clasificarea se face pe baza unor criterii precum: rol public (infrastructură critică, obligație de serviciu public, relevanță strategică), performanță financiară (profit, pierderi, EBITDA, subvenții, îndatorare), risc fiscal (impact pe buget și deficit), capacitate operațională (productivitate, investiții, active), suprapuneri sectoriale și relevanță strategică sectorială în perspectiva anului 2030.
În paralel, la nivelul CNR9 este în lucru Harta Sectorială 2035, care va defini rolul statului pe fiecare sector, de la actor dominant la ultim resort, inclusiv în cadrul pilonului „Defence Industrial Base”.