Femeile din România sunt afectate de boli și dizabilități 20,8 ani din viață, iar bărbații suferă 13 ani, potrivit unei statistici a Guvernului. Procentele sunt uriașe comparativ cu restul țărilor europene, iar cauzele sunt legate de asistența medicală deficitară.
Potrivit datelor privind raportul de ţară 2018 întocmit de Comisia Europeană, starea de sănătate a populaţiei din România este din ce în ce mai deficitară. Astfel, țara noastră are a patra cea mai mică speranță de viață din Uniunea Europeană, respectiv 75,3 ani, față de o medie europeană de 81 ani, dar și cele mai mici cheltuieli cu sănătatea din UE, ratele mortalităţii legate de sistemul circulator şi mortalitatea infantilă fiind deosebit de ridicate. Totodată, există o mare discrepanţă între speranţa de viaţă în condiţii bune de sănătate estimată la naştere şi speranţa de viaţă, care arată că românii petrec o perioadă de viaţă îndelungată, în condiţii de morbiditate şi dizabilitate (13,0 ani pentru bărbaţi şi 20,8 ani pentru femei). România are una dintre cele mai dezastruoase rate de decese potenţial evitabile, prin asistenţă medicală şi prevenţie, care nu ar trebui să aibă loc, în condiţiile acordării unei asistenţe medicale prompte şi eficace. În comparaţie cu media UE de 3,7%, 10,4% din români relatează că au avut nevoi medicale nesatisfăcute, din cauza costurilor, a serviciilor medicale furnizate la distanţă sau a timpului de aşteptare, accesul la serviciile de sănătate fiind împiedicat şi de lipsa cadrelor medicale.
Numărul bolnavilor cronici s-a dublat
Statistica mai arată o creștere alarmantă a numărului bolnavilor cronici, care s-a dublat în trei ani, continuându-se trendul ascendent. ”Această situaţie conduce la blocarea capacităţii de intervenţie şi monitorizare medicală şi prin efect imediat, la creşterea numărului de pacienţi înscrişi pe listele de aşteptare. Este de reţinut că peste 50% din cazurile de mortalitate sunt generate de bolile cardiovasculare. În pofida creşterii anuale a creditelor bugetare şi a celor de angajament, multiplicarea numărului de bolnavi şi a investigaţiilor paraclinice impactează major bugetul şi determină inechităţi în asigurarea tratamentului sau măsuri discriminatoriiîn procesul de prioritizare a urgenţelor. În cadrul Programului Naţional de Oncologie (cu subprogramele aferente) au fost înregistrate creșteri ale creditelor de angajament între 15și 50%. Peste 80.000 de noi cazuri de cancer apar anual în România, iar 50.000 de pacienţi mor din cauza maladiilor oncologice. În România, riscul de a face cancer înaintea vârstei de 75 de ani este de 25% din totalul populaţiei, respectiv de 28% la bărbaţi şi de 19,1% în rândul femeilor. Totodată, îmbătrânirea populaţiei va conduce la creşterea numărului de persoane în vârstă solicitante de îngrijiri de sănătate şi îngrijiri specifice, iar sistemul de îngrijiri de sănătate şi de îngrijiri de lungă durată se va confrunta cu dificultăţi privind accesul pentru toţi, indiferent de venituri. Un nivel înalt al calităţii îngrijirilor şi viabilitatea financiară a sistemelor de îngrijire implică identificarea cu celeritate a unor noi surse de finanţare, pentru îngrijirea de lungă durată a persoanelor vârstnice”, se arată într-un raport al Guvernului României.
