Jurnalistul Victor Roncea a publicat în ziarul Bursa un amplu material cu privire la blocarea ziarului Național, precum și a altor site-uri, pe Facebook. Cenzurarea presei devine o practică tot mai întâlnită și în România, iar autoritățile statului ridică din umeri.
Azi un ziar, un site, mâine două, trei și apoi se vor pune tunurile pe conturile cititorilor, a oamenilor simpli care îndrăznesc să-și spună opiniile.
Redăm integral articolul semnat de Victor Roncea în ziarul Bursa. Acesta conține o întrebare esențială, atât pentru ziariști, cât și pentru consumatorii de presă : Cine mai urmează?
Facebook atacă presa din România. Un ziar a fost interzis. Cine mai urmează?
În ultima săptămână, Facebook a interzis, şters şi blocat mai multe conturi, pagini, site-uri şi bloguri româneşti ale unor jurnalişti din România şi Republica Moldova. Acum au trecut la suprimarea unui ziar independent cu vechime de 23 de ani, creat de un fost mare ziarist de la EVZ.
Fără nici un avertisment sau explicaţie, anterioară sau ulterioară actului de cenzură, Facebook a trecut la procedura de „rescriere a istoriei” prin eliminarea completă a tuturor articolelor unor site-uri şi bloguri jurnalistice cu vechime de peste 10 ani pe Facebook. Nu numai conţinutul de pe pagina domeniilor trecute pe „lista neagră” a fost afectat, ci toate link-urile distribuite vreodată de alţi cititori cu cont de Facebook pe platforma „front-man”-ului Mark Zuckerberg. Orice articol de pe aceste site-uri – fie el de politică, religie, investigaţie, opinie sau… modă şi sport – este interzis acum şi considerat prin avertisment, abernat, drept unul care „încalcă standardele comunităţii”. După interzicerea publicaţiei anti-sistem glasul.info, unul dintre veteranii presei româneşti afectat de operaţiunea de cenzură anti-românească este ziaristul basarabean Ştefan Secăreanu, veteran unionist de pe vremea luptei autentice pentru unire a Frontului Popular, director al ziarului Ţara şi deputat în Parlamentul de la Chişinău, fost membru al Adunării Parlamentare OSCE şi al Adunării Parlamentare NATO. Blogul său, secareanu.wordpress.com, cu o vechime de 11 ani, a fost interzis de Facebook tocmai când comenta într-un şir de analize despre aparent ciudata legătură dintre Reţeaua Soros şi Reţeaua rusească din Basarabia, reflectată şi îngemănată în persoana candidatei prezidenţiale Maia Sandu, o „reprezentantă fidelă a neomarxismului, a civismului moldovenesc de factură rusească”, conform jurnalistului conservator – în sens eminescian – de la Chişinău. Acum, prin tratamentul oferit de reţeaua globală Facebook sau excrescenţa sa locală în urma acestor articole, iată că binomul Soros – FSB devine o veritabilă troikă. De altfel, în ciuda declaraţiilor oficiale ale reprezentanţilor platformei privind monitorizarea acţiunilor ruseşti pe Facebook, este de notat că în septembrie anul trecut reţeaua cu orientări de stânga a restabilit contul redactorului şef al agenţiilor Kremlinului RT şi Sputnik, Margarita Simonyan, la o zi după ştergerea lui, împreună cu scuzele publice ale companiei. Ştefan Secăreanu sau subsemnatul, deşi am solicitat oficial revenirea tuturor articolelor publicate în peste un deceniu şi şterse peste noapte, nu am primit nici un răspuns, darămite scuzele de rigoare, ca cele oferite kremlinianei RT şi Sputnik. Acum însă, cenzura naţională şi internaţională intermediată prin platforma Facebook s-a ridicat la un alt nivel, periculos pentru însăşi democraţia României, dacă avem în vedere că presa liberă este un component indisolubil al oricărei democraţii. A fost interzis un ziar întreg: Ziarul Naţional. Cine a comandat acţiunea şi de ce, sunt două întrebări la care încercăm să răspundem, apelând la cei atacaţi de Facebook, dar şi la organele statului, pentru a ne lămuri dacă cineva din România încalcă Constituţia şi legile ţării, reinstituind prin căi murdare cenzura.
- Cine a dat comanda către Unitatea FB din România?
Ziarul Naţional a fost fondat în 1997 de fostul nostru coleg şi redactor şef al EVZ regretatul Gheorghe „Gică” Voicu, plecat în urmă cu trei ani dintre noi. A fost şi este un ziar independent, în toată puterea cuvântului, fără concesii aduse Puterii, dar şi fără excese de vreun fel, ca să se spună că încalcă „standardele” vreunei comunităţi. Este, de asemenea, şi unul dintre puţinele ziare care mai apare pe hârtie în România. Se remarcă prin vocile unor ziarişti de mare calibru, între care savurosul lăncier al opiniei Răzvan Ioan Boanchiş şi investigatorul bine conectat la surse din serviciile speciale Cătălin Tache. Cea mai recentă dezvăluire a ziarului Naţional este legată de şeful Jandarmeriei, anchetă exclusivă care a dus, potrivit ziarului Naţional, la cercetarea în acest moment de către DNA şi Parchetul Militar a colonelui Bogdan Enescu, Inspector General al Jandarmeriei Române, pentru faptul că în lunile aprilie, mai şi iunie 2020 şi-a adăugat un număr total de peste 800 de ore suplimentare în mod fictiv, ridicându-şi salarii de 35.000, 29.000 şi 32.000 lei în timpul „Stării de Urgenţă”. Dacă acesta este motivul radierii publicaţiei de pe Facebook atunci comanda către Unitatea FB din România nu putea fi dată decât dintr-un singur centru: M.A.I. Acelaşi M.A.I., respectiv serviciul special cunoscut sub denumirea populară de „Doi şi-un sfert” (după fostul indicativ UM 0215) care, prin intermediul reprezentanţilor săi din „Grupul de Comunicare Strategică” a cenzurat abuziv mai multe site-uri pe perioada „Stării de Urgenţă”. Un alt subiect abordat adeseori de ziarul Naţional este cel legat de influenţa Reţelei Soros în România şi în lume, reţea care tocmai şi-a desemnat mai mulţi reprezentanţi în aşa-numitul Comitet de Supraveghere al Facebook-ului, în fapt un „Minister al Adevărului” desprins din profeţiile lui Orwell, asupra căruia ne vom apleca într-un articol separat.
- Dragoş Stanca şi Răzvan Boanchiş: au acţionat „agaricii locali” ai Facebook
EVZ a solicitat Guvernului României, ministerului care a înglobat Comunicaţiile, Ministerului de Interne şi Serviciului Român de Informaţii să ne comunice dacă vreo instituţie a statului român are vreun contract/memorandum de înţelegere direct cu compania Facebook sau altă companie naţională sau străină pentru monitorizarea, analizarea şi raportarea conţinutului unor conturi şi pagini de Facebook ale unor utilizatori sau companii, inclusiv de media, din România. Aceeaşi solicitare a fost transmisă şi ONG-ului lui Mircea Toma, ActiveWatch, cunoscut ca un susţinător al reglementării internetului pe temeiurile corectitudinii politice, respectiv a cenzurării lui, dar „de către opinia publică”, conform APV-istului pensionar Mircea Toma, (fost locotenent-major în cadrul laboratorului de testări psihologice a piloţilor militari, inclusiv a celor care pilotau nava prezidenţială a dictatorului Nicolae Ceauşescu). Cum s-ar spune, un fel de „miliţia internetului”. Ceea ce face acum Facebook prin încurajarea raportărilor în masă a postărilor sau paginilor considerate că „încalcă standardele comunităţii” sau ceea ce făceau comuniştii pe vremuri prin „Tribunalele poporului”. Mircea Toma şi Liana Ganea, coordonatoare a ActiveWatch, nu au răspuns cererii noastre până la ora publicării articolului. L-am contactat şi pe Dragoş Stanca, antreprenor al domeniului online, despre care se zvoneşte că deţine un contract cu Facebook pentru monitorizarea utilizatorilor români. Acesta a dezminţit însă alegaţiile, oferindu-ne următoarea explicaţie: „Thinkdigital, companie unde eu sunt acţionar majoritar, a avut un contract cu Facebook care viza strict vânzarea de publicitate în formate premium pentru mai multe ţări din regiune, nu doar România. Facebook a automatizat apoi acest proces, moment în care Thinkdigital a încetat să vândă acele formate, logic. Azi compania este Preffered Marketing Partner al Facebook (titlu obţinut doar anul acesta) asa cum sunt multe alte agenţii mari din România şi din regiune.”, susţine Stanca. Ca un comentariu personal, Dragoş Stanca afirmă că, după părerea sa, interzicerea ziarului Naţional este mai degrabă acţiunea „unui agarici local”. Cine sunt, aşadar „agaricii locali” care ne cenzurează, din anonimat, ca pe vremea Securităţii, comunicaţiile personale şi publice şi, mai nou, chiar şi ziarele cu tradiţie? I-am pus aceeaşi întrebare şi lui Răzvan Boanchiş de la Naţional. Redutabilul jurnalist consideră, de asemenea, că este vorba de „o comandă internă”. Boanchiş nu crede că Facebook Inc are cunoştinţă despre ce se întâmplă în România. „Aici sunt unii care se cred mini-zuckerbergi, stalini de Dâmboviţa care au ajuns ca pe vremea comuniştilor, să cenzureze cuvântul, presa liberă. Nu le va merge. Cineva trebuie să răspundă pentru asta.”
- „Reţeaua Românească” a găzduit imediat ziarul cenzurat
Cu adevărat, din cercetările noastre, în nici o ţară din Europa Centrală şi de Est nu a fost interzisă până acum vreo publicaţie de către Facebook, ceea ce dă o notă specială dictaturii care se înfiripă în România. Doar în Polonia – unde există un Memorandum de înţelegere între Facebook şi Guvern – , un ONG căruia i s-a şters pagina a ales să dea în judecată Reţeaua. Poate şi românii afectaţi ar trebui să facă acelaşi lucru, în Irlanda, unde este înregistrată compania, poate aşa aude şi conducerea gigantului ce fac piticii din România. Conducerea ziarului Naţional a făcut o alegere potrivită: s-a mutat cu totul pe recent lansatul „facebook al românilor”, ReţeauaRomânească.live, care promite să fie o Reţea fără cenzură, care respectă „valorile naţionale şi umane autentic româneşti”. Noi mai aşteptăm, totodată, pe lângă răspunsurile oficiale din partea MAI şi SRI, şi reacţia organizaţiilor de breaslă din România. Cazul Naţional este un precedent. Cine va urma la rând?
- Naţional: „Cenzură în toată regula”
Iată cum prezintă redacţia Naţional actul de cenzură, în câteva extrase: „S-a întâmplat vineri, cu puţin înainte de prânz. Ziarul „Naţional” a dispărut brusc de pe Facebook. Nu se mai regăseau articolele publicate. Nici ale colegilor mei şi nici ale mele. Niciunul. Tot ce însemna cuvânt scris dispăruse fără urmă. Au rămas câteva poze de prezentare a ediţiilor print. Atât. De pe reţelele pe care fiecare dintre noi le are veneau veşti ciudate. Articolele dispăruseră din grupurile unde fuseseră distribuite. Orice accesare a ziarului de pe Facebook devenise imposibilă. Comentariile şi distribuirile fuseseră şterse. Era ca şi cum ziarul „Naţional”n-a existat vreodată. Mai mult, oricine încerca să trimită linkuri sau mesaje pe Facebook, care conţineau denumirea paginii web a ziarului, primea avertizări că încalcă standardele comunităţii şi riscă să fie blocat. Cenzură în toată regula.
Un abuz grosolan ce denotă frica Puterii în faţa presei pe care nu a reuşit să o cumpere. Furia guvernanţilor a fost atât de mare încât nu s-au putut controla. Erau şi articole incomode, ca de fiecare dată, dar ziarul conţinea şi ştiri externe sau de interes general, care, prin natura conţinutului, nu aveau cum să deranjeze. Cum puteau să stânjenească, bunăoară, ştirile din sport, din economie, monden sau justiţie? Nici măcar pe cele care prezentau evoluţia coronavirusului nu le-au mai lăsat, deşi ar fi fost în interesul lor ca populaţia să fie informată. A fost şters domeniul, iar asta denotă în mod clar o comandă. Ziarul „Naţional” trebuie să nu mai aibă posibilitatea de a discuta sau comenta cu cititorii.
Comanda pentru interzicerea ziarului pe Facebook a venit de la nivel înalt. Nimeni nu ar fi dat-o dacă nu avea spatele acoperit şi puterea de a o face. Iar cititorii nu trebuie să mai citească articolele în care sunt descrise şi sancţionate abuzurile Puterii. Românii, ca şi în cazul epidemiei de Covid, trebuie să ia de bun numai ce spune Guvernul. Orice altă comunicare este interzisă. Democraţia lui Iohannis şi Orban seamănă cu dictatura nord-coreeană a lui Kim Jong-un, unde orice sursă de informare, în afara presei de partid, este interzisă. Hai, au vrut să ne sancţioneze pe noi, ziariştii, dar cu cititorii ce au avut”.
