Nici n-am trecut bine in 2018 ca marele muftiu al Egiptului, Chawki Allam, a decretat ca folosirea criptomonedei este ”haram”, adica impotriva principiilor islamice. Nu este nici pe departe primul responsabil religios musulman care condamna Bitcoin.
Intr-o fatwa, marele muftiu a afirmat ca utilizarea monedei virtuale este ”ilicita” pentru ca ar putea ameninta ”siguranta sociala si economia” Egiptului. Chawki Allam a adaugat ca folosirea Bitcoin este o ”chestiune de jocuri de noroc”, interzise de legea islamica pentru ”pagube financiare directe cauzate persoanelor si institutiilor”. Aceasta in timp ce consilierul lui Allam, Magdy Ashour, a estimat ca Bitcoin ”este folosit pentru finantarea teroristilor”. Caracterul ”ilicit” al criptomonedelor este consensual in randul mai multor lideri religiosi musulmani. In decembrie, foarte popularul seic saudit Assim Al-Hakeem, a decretat ca Bitcoin si alte monede virtuale au fost interzise de legea islamica pentru ca sunt ”ambigue” si ca sunt ”o poarta deschisa pentru spalarea de bani, pentru banii proveniti din droguri si pentru banii haram”. La fel, cea mai inalta autoritate regilioasa din Turcia, Diyanet, a estimat ca vanzarea si cumpararea de Bitcoin si de alte monede virtuale se afla in contradictie cu regulile religiei musulmane din cauza lipsei reglementari si legaturilor directe cu activitati presupuse ca ilicite. Lansata in 2009, Bitcoin, cea mai raspandita criptomoneda din lume, garanteaza anonimatul celui care o foloseste pentru a efectua achizitii si este acceptata la ora actuala in aproximativ 60.000 de magazine electronice din intreaga lume. Vandut si cumparat ca orice alta moneda, Bitcoin a atins in decembrie 2017 valoarea maxima de 20.000 de dolari.
