Cateva sute de mii de romani au votat produsul toxic Basescu si marul lui otravit. Semn de nebunie, caci asta inseamna ca faci acelasi lucru in mod repetat, dar te astepti sa obtii alt rezultat. De la Einstein citire.
Sa crezi ca Basescu ar fi putut ajunge premier, cand nici macar el nu era sigur ca va intra in Parlament, pare ca e mai mult ticneala. Vrajeli ieftine cu aliante, bune de prostit multimea. Matrozul dadea ca sigur ca va negocia cu PNL si Alina Gorghiu si va accepta o alianta numai daca i se ofera postul de premier. Valul alegerilor l-a pocnit, insa, peste ochi, facandu-l una cu puntea. Un mandat la Senat si vreo doua, trei la Camera. Ce sa faci cu ele? E ca si cum, ca la nunta de calici, vornicul anunta ca socrul mare daruieste masa cu un ginere frumos si un covor de iuta. Doar asa, de fala, s-auda lumea, caci ginerele e sterp. Oferta lui Basescu nu numai ca nu intereseaza pe nimeni, n-are ce pune pe masa, dar provoaca si hohote de ras. Despre ce alianta zdrobitoare vorbea produsul asta expirat al politicii? El cu decorurile si caii, iar restul cu actorii, regia si scenariul? Uite ca, acum, actorii de la PNL si-au inghitit replicile dupa ce au fost calcati in picioare de PSD, iar ceilalti nu sunt tentati de natura bleaga din decorurile lui. Un decor cu un caine mort, la bordura, caruia Basescu se chinuie sa-i puna masca de oxigen, starneste doar mila. Fata de animal, evident. Sa faca alianta cu cine? Cand majoritatea partidelor se scalda intre zero virgula si sase la suta, aliantele lui Basescu sunt nimerite doar pentru a forta intrarea in cantina Parlamentului, nu si deciziile. Sa mai si declare ca va face cea mai dura opozitie PSD-ului este, de acum, semn de neliniste. Maine va vorbi de alianta cu roxolanii si UDMR pentru cucerirea lifturilor, iar poimaine se va alia cu el insusi pentru a determina Parlamentul sa legifereze spritul in comisii si virgula dintre subiect si predicat.