Sponsorizările statelor membre care găzduiesc preşedinţia Consiliului Uniunii Europene au devenit practici obişnuinte, România, gazda anterioară, a avut un parteneriat cu Coca-Cola, printre altele, în timp ce Finlanda, care a preluat funcţia de preşedinte rotativ la 1 iulie, a anunţat un acord cu BMW. Acest suport financiar are totuşi o problemă, se amestecă interesele comerciale cu deciziile politice şi e greu de crezut că puternicele multinaţionale îşi fac lobby la summiturile de vârf doar de ochii lumii.
“Politicile și luarea deciziilor în UE sunt sponsorizate în acest fel şi arată foarte rău. Întregul proces din jurul sponsorizării este unul foarte murdar. Chestiunea cheie în aceste parteneriate este că firmele sunt reprezentanţi de prim rang în Europa şi nu urmăresc decât să-şi sporească autoritatea”, spune Vicky Cann de la Observatorul Corporate Europe (CEO), un grup non-profit de cercetare și de campanie. Statele membre acceptă gama sponsorizărilor – Austria , în 2018 (Porsche, Audi, Microsoft etc), Bulgaria în același an a avut peste 50 de sponsori, Malta, în 2017 (BMW, AirMalta, Microsoft), Estonia, același an (Microsoft , Mercedes, BMW) și Slovacia în 2016 (Peugeot, Orange, Microsoft). În februarie, organizaţia nonguvernamentală Foodwatch a criticat parteneriatul Coca-Cola cu preşedinţia română a Consiliului UE, somându-i, într-o scrisoare publică pe Donald Tusk (la acea vreme preşedinte al UE) şi pe premierul Viorica Dăncilă să încheie de urgenţă acordul cu compania americană. Cu bannere, materiale promoţionale şi, desigur, băuturi, Coca-Cola este un “partener de platină” pentru România. O altă relaţie corporatistă confortabilă a avut-o în 2011 cu Polonia, când, printre altele, a sponsorizat preşedinţia cu 140.000 de litri de băuturi pentru reuniuni. “În timp ce statele membre UE discută despre modificarea legilor privind alimentaţia publică şi impozitarea suplimentară a băuturilor cu conţinut de zahăr, preşedinţia română a Consiliului UE acceptă sponsorizare Coca-Cola”, a reacţionat Foodwatch. Greu de explicat cum mai poate fi păstrată o neutralitate în faţa intereselor corporatiste, când miniştrii sunt înconjuraţi de gadgeturi, sucuri cu brandul american, automobile premium şi bani. Nu s-a arătat vreo ţară să refuze aceste plocoane şi nici o să se arate. Şi-apoi la Bruxelles profitul şi politica merg pe sistemul bielă-manivelă, marile corporaţii conduc iar guvernele doar se mulţumesc să le urmeze.
