Exprimarea ambiguă și lipsa comunicării cu prefecții, reprezentanții Guvernului în teritoriu, a făcut ca, odată cu aprobarea de către Executiv a stării de alertă, românii să fie băgați în carantină în localitățile de domiciliu. Astfel, cu o zonă metropolitană nelegiferată, cetățenii nu mai pot depăși granițele orașelor sau comunelor.
Românii nu mai pot ieși din localitatea de domiciliu decât dacă au motive bine întemeiate și cu declarația completată, în caz contrar riscând amenzi drastice. Introducerea zonei metropolitane în arealul de liberă circulație a creat confuzii până la cele mai înalte structuri ale conducerii administrațiilor locale și județene. Potrivit Hotărârii de Guvern care instituie starea de alertă, este interzisă ”deplasarea persoanelor în afara localității/zonei metropolitane”. Pentru o mai bună clarificare Grupul de Comunicare Strategică a dat și o definiție zonei metropolitane: ”sunt considerate ca făcând parte din zona metropolitană localităţile aflate pe o rază de până la 30 de kilometri faţă de principalul oraş (conform art.11 din Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi). Totodată, se va considera zonă metropolitană Municipiul Bucureşti şi întreg teritoriul judeţului Ilfov. Unele consilii județene au venit în sprijinul cetățenilor și au enumerat localitățile care fac parte din zona metropolitană. Însă prefecții au contrazis totul, susținând că nu există zone metropolitane constituite legal. Polițiștii au răspuns și ei cetățenilor, susținând că nu pot ieși în afara localităților fără declarații completate.
Confuzie generală
Conform Legii 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, „zona metropolitană cuprinde teritoriul administrativ al orașului centru polarizator și al unităților administrativ-teritoriale cuprinse în zona de navetism a acestuia, la distanțe de până la 30 km, care respectă condiția de contiguitate spațială și în cadrul căruia s-au dezvoltat relații de cooperare pe multiple planuri”. Chiar Primăria Comarnic, din județul Prahova, a comunicat faptul că, potrivit unui document emis de Banca Mondială în decembrie 2019, „Modele de Cooperare Interjurisdicţională”, în România există 22 de zone metropolitane: Zona Metropolitană Bacău, Zona Metropolitană Baia Mare, Zona Metropolitană Botoşani, Zona Metropolitană Braşov, Zona Metropolitană Bucureşti, Zona Metropolitană Cluj Napoca, Zona Metropolitană Constanţa, Zona Metropolitană Craiova, Zona Metropolitană Iaşi ,Zona Metropolitană Oradea, Zona Metropolitană Ploieşti, Zona Metropolitană Satu Mare, Zona Metropolitană Timișoara, Zona Metropolitană Târgu Mureș, Zona Metropolitană Zalău, Zona Metropolitană Alba Iulia, Zona Metropolitană Deva – Hunedoara, Zona Metropolitană Pitești, Zona Metropolitană Reșița,Zona Metropolitană Roman, Zona Metropolitană Suceava și Zona Metropolitană Vaslui. ”Nu există zonă metropolitană cu acte juridice, există un masterplan care cuprinde o zonă metropolitană viitoare, care s-ar putea înființa. Însă zona metropolitană presupune ca serviciile să fie comune, inclusiv transport, servicii de utilități etc., deci o zonă compactă. Dar să spui o rază de 30 de km de principalul oraș este foarte confuz. Pentru că principalul oraș înseamnă altceva pentru fiecare. Pentru locuitorii din comuna Cerașu, principalul oraș este Vălenii de Munte, și nu Ploieștiul. Dacă spunea reședința de județ era altceva”, ne-a declarat Bogdan Toader, președintele Consiliului Județean Prahova.