Ministerul azer al Apararii a declarat, ieri, incetarea oricarei operatiuni militare in linia de contact cu fortele armene din regiunea Nagorno-Karabah, dupa ce lupte violente au izbucnit in noaptea din 1 spre 2 aprilie.
Azerbaidjan a luat decizia unilaterala de incetare a focului in Nagorno-Karabah, dupa cele mai violente lupte in zona, la 22 de ani de la incetarea conflictului, precizand ca va reveni asupra deciziei daca militarii azeri vor fi atacati, informeaza RTBF. ”Azerbaidjan, dovedind buna credinta, a decis unilateral incetarea ostilitatilor”, a comunicat ieri ministerul Apararii, prevenind insa ca, daca fortele armene nu vor inceta ”provocarile”, Azerbaidjan ”va elibera toate teritoriile ocupate de armeni. Baku a comunicat si ca va ”intari” mai multe pozitii strategice ”eliberate” in cursul luptelor violente de vineri si sambata. Anuntul azer cu privire la incetarea focului nu corespunde realitatii, a anuntat ieri, secretarul de presa armean al apararii, Artsrun Hovahannisian, calificandu-l drept ”capcana mediatica”, informeaza Russia Today. Rusia si SUA au cerut incetarea imediata a focului in teritoriul disputat, unde cel putin 30 de soldati au fost ucisi in urma luptelor dintre azeri si armeni in aceasta regiune a Azerbaidjanului, majoritar armeana care si-a proclamat independenta in 1991.
Armenia si Azerbaidjan se acuza reciproc
Armenia si Azerbaidjan se acuza reciproc ca au declansat, vineri, ostilitatile. Potrivit Erevan, ”Azerbaidjan a lansat vineri un atac masiv la frontiera Nagorno-Karabah, cu tancuri, artilerie si elicoptere. Baku a dezmintit imediat, dand asigurari ca fortele sale nu au facut decat sa raspunda unui atac venit din partea armeana. Presedintele armean, Serge Sarkissian, a anuntat ca 18 militari armeni cu fost ucisi iar 35 raniti. Azerbaidjan a anuntat 12 soldati morti si un elicopter doborat de fortele armenilor. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a cerut ”incetarea imediata a focului”, in timp ce John Kerry si ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, presedintele in exercitiu al OSCE, au cerut beligerantilor sa se aseze imediat la masa negocierilor. Apeluri pentru incetarea focului au fost facute si de presedintele Frantei si seful diplomatiei europene, Federica Mogherini.
Erdogan: Turcia va sustine Azerbaidjanul pana la capat
Presedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anuntat, ieri, ca tara sa va sustine Azerbaidjanul ”pana la capat” in conflictul cu Armenia in jurul regiunii Nagorno-Karabah. ”Ne rugam pentru ca fratii nostri azeri sa triumfe in aceste lupte cu un minim de pierderi posibile”, a declarat Erdogan, citat de mass-media din Turcia. Turcia, care are puternice legaturi culturale si lingvistice cu Azerbaidjan, este un aliat esential pentru Baku. Ankara nu are relatii diplomatice cu Armenia, din cauza diferendumului cu privire la masacrele in masa ale armenilor in imperiul otoman din 1915, calificate de Erevan drept ”genocid”, ceea ce Ankara refuza sa recunoasca. Nagorno-Karabah, atasat Azerbaidjanului in perioada URSS, a fost intre 1988 si 1994 teatrul unui razboi care a facut 30.000 de morti si sute de mii de refugiati, in principal azeri. In ciuda semnarii unui acord de incetare a focului, in 1994, niciun tratat de pace nu a fost parafat. Azerbaidjan ameninta periodic ca reia prin forta regiunea separatista iar Armenia estimeaza, de partea sa, ca trebuie sa faca fata oricarei ofensive. In 2014, tensiunile dintre cele doua tari s-au intensificat, in special in noiembrie, cand fortele azere au doborat un elicopter armean.
