Bacteria Serratia marcescens a fost identificată în scurgerea unei chiuvete din secția ATI a Spitalului de Copii „Sfânta Maria” din Iași, unde șapte pacienți minori și-au pierdut viața. Este prima probă pozitivă depistată după aproape două săptămâni de rezultate negative, ceea ce ridică semne serioase de întrebare despre igienă și despre modul în care autoritățile au gestionat criza.
Bacteria Serratia marcescens, descoperită la chiuveta secției ATI
Potrivit surselor, proba pozitivă cu bacteria Serratia marcescens a fost găsită marți, la chiuveta unde personalul medical își spală mâinile. Specialiștii susțin că aceasta ar fi putut deveni sursa directă de contaminare pentru cei nouă copii internați, dintre care șapte au murit.
Primul caz de infectare a fost raportat pe 10 septembrie, însă reacția instituțiilor statului a venit cu o întârziere semnificativă.
Ancheta DSP privind bacteria Serratia marcescens, întârziată zece zile
Deși spitalul a raportat oficial primele cazuri pe 15 septembrie, când trei copii erau deja infectați, Direcția de Sănătate Publică (DSP) a ajuns în unitate abia pe 24 septembrie, la zece zile de la confirmarea inițială! Cronologia arată multiple întârzieri și lipsa unor măsuri ferme:
- 10 septembrie: confirmarea primului caz.
- 15 septembrie: spitalul anunță DSP că există trei copii infectați.
- 17 septembrie: DSP recomandă spitalului să continue ancheta și să declare focar dacă este necesar.
- 19 septembrie: sunt raportate cinci cazuri și se declară focar, dar DSP nu ia măsuri suplimentare.
- 24 septembrie: DSP recoltează probe, iar una dintre acestea iese pozitivă pentru Serratia marcescens.
În paralel, Ministerul Sănătății a trimis Corpul de Control, iar Inspecția Sanitară de Stat verifică documentele și procedurile aplicate de spital și DSP.
Infecțiile nosocomiale, problema ignorată a României
Tragedia de la Iași scoate din nou la lumină gravitatea infecțiilor nosocomiale din spitalele românești. În perioada 2020-2024, statisticile oficiale arată 165.548 de cazuri și 649 de decese asociate acestor infecții. Totuși, experții susțin că numărul real este mult mai mare, din cauza subraportării și a infrastructurii medicale depășite.
Paradoxal, România raportează una dintre cele mai mici rate de incidență din Uniunea Europeană. Potrivit Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), media europeană este de 6,5%, în timp ce la noi cifrele oficiale au fost de doar 1,46% în 2022 și 1,26% în 2023, valori considerate nereale.