Analiza Consiliului Fiscal pe bugetul din 2020 arată că, fără măsuri credibile, deficitul bugetar va ajunge la 5% anul acesta și ar trece de 6% în 2021. Consiliul critică și eliminarea accizelor, dar și eliminarea taxelor bancare, care vor avea un impact major asupra deficitului.
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, atrage atenția asupra urgenței consolidării bugetare, care trebuie să aducă deficitul cât mai aproape de 3%. ”Bugetul din 2020 este de cumpănă întrucât construcția sa pune jaloane pentru bugetele din 2021 și 2022; fără măsuri credibile de ajustare deficitul bugetar în 2020 s-ar duce spre 5% din PIB, iar în 2021 ar trece de 6%. Aceste cifre invită la la tot felul de scenarii rele pentru economia noastră. De aceea este necesară, între altele, regândirea pașilor/calendarului de creștere de venituri personale (inclusiv pensii) din bugetul public. Creșterea veniturilor fiscale este absolut necesară, fiind neîntemeiată teza că așa ceva nu poate avea loc (reformele din Bulgaria și Polonia arată că se poate). Dar este imprudent ca acest deziderat să stea la baza construcției bugetului public; execuția și consolidarea bugetară efectivă pot profita însă de venituri fiscale superioare. Noi reduceri de taxe și impozite, având în vedere încordarea teribilă a bugetului public și urgența consolidării bugetare, sunt iraționale. Avem și o externalizare a finanțării în condițiile în care economia autohtonă are o structură duală – grupuri mari ce se finanțează mult din străinatate și IMM-uri care au acces dificil la finanțare și recurg masiv la credit comercial”, se arată într-o analiză a Consiliului Fiscal.
România riscă să intre în deficit excesiv
În opinia preliminară a Consiliului Fiscal cu privire la legea bugetului de stat și legea bugetului asigurărilor sociale pe 2020 se indică faptul că anul acesta este unul de cumpănă pentru bugetul pe perioada 2020-2022 și că riscul cel mai mare este ca deficitul bugetar să derapeze foarte mult, fapt care ar afecta stabilitatea economică. ”Evaluarea preliminară a Consiliului Fiscal privind deficitul bugetar în 2020 indică riscuri semnificative de depășire a țintei din buget de 3,6% din PIB, iar o construcție bugetară fragilă pentru 2020 și mai ales pentru 2021 ar conduce foarte probabil la deteriorarea rating-ului suveran și intrarea în Procedura de deficit excesiv. Inițiativele privind reduceri de taxe și impozite și creșteri de cheltuieli când situația bugetului este atât de încordată nu se justifică, fiind contrare logicii consolidării bugetare. Construcția bugetară nu cuprinde, în mod surprinzător, eliminarea supra-accizei la carburanți și a supra-impozitării contractelor part-time, impactul bugetar asociat fiind de aproximativ 0,4 pp de PIB pentru și, respectiv, de 0,1 pp de PIB. Totodată, eliminarea taxei bancare, evaluată la aproximativ 0,05% din PIB în 2020, reprezintă și ea o potențială reducere suplimentară a veniturilor bugetare”, se precizează în opinia Consiliului Fiscal.
Daca nu avea loc lovitura de guvern,cred ca ciuma rosie reusea sa mentina deficitul sub 3%.Stapanii Coloniei au vrut altceva,ce se vede in prezent si ce va fi mai rau in viitorul apropiat,caderea nivelului de dezvoltare si mai ales ai nivelului de viata de aici.Au si cu cine,pentru ca toata conducerea administrativa centrala este identica cu cea din anii 50 si ceva,stalinism curat dar mult mai evoluat,adica are in plus mihloace mult mai sifisticate,dar tot brutale.
@ Dăianu îi zice lu’ Isărescu să nu mai tipărească bani pe care să îi cheltuie Iohannis cu Orban, ?
@Remarcați deci că Dăianu îi explică lu’ Isărescu că deficitele bugetare sunt provocate de tipărirea de bani fără valoare economică, deci fără ,,creștere economică sustenabilă”, așa cum se exprimă domnul Dăianu, ca să le dea Iohannis și Orban ălora ce i-au votat ca să guverneze, ?
Ați zice și că este o dezbatere de nivel academic, dezbaterea publică dintre domnii Dăianu și Isărescu ,despre ,,creșterea economică sustenabilă” și ,,finanțarea bugetară”, pentru a pricepe și domnii Iohannis și Orban, ce ar rebui să priceapă pentru a primi diplome și de la academicieni, ?
@ Opinați că Dăianu îi zice lui Isărecu să retragă din piața monetară lei la nivelul împrumuturilor în valută ,la cursul de la data când au primit împrumutul, pentru ca leul să se aprecieze în raport cu valutele și să reflecte o valoare corectă a creșterii economice sustenabile, prin stabilizarea cursului ca urmare a finanțării prin împrumut în valută,?
Remarcați deci că tipărirea de lei mai mulți decât valoarea economică realizată se reflectă în deficitul bugetar prin lipsa valorii economice ce se completează din împrumut în valută ce urmează a fi rambursat, deci, pentru valuta ce completează valoarea economică nerealizată pentru care s-au tipărit lei, valută ce ar trebui rambursată din valoare economică realizată după împrumut, deci ca la creditul bancar, deci, leii care nu aveau reflectare în valoarea economică produsă, deci ar trebui retrași din piața monetară pentru a oferi valoarea cât mai corectă a valorii economice realizată anterior împrumutului, urmând ca în perioadele economce viitoare în care se realizează creștere economică sustenabilă să fie tipăriți lei la nivelul valorii economice realizată după împrumut, ? Opinați că ar trebui luată în considerare și deprecierea activelor la retragerea din circuație sau chiar și la punerea în circulație de lei, în piața monetară, ?
@ Deci, Dăianu îi zice lui Isărescu că să fie vigilent, că Iohannis și cu Orban să nu se împrumute ca să chefuiască și după aceea să nu le rămână bani ca realizeze creștere economică sustenabilă, creștere economică din care să ramburseze și împrumuturile, așa cam cum se exprimă domnul academician Dăianu mai colocvial, ?
@ Deci, opinați și că ar trebui folosit ca instrument de politică monetară și retragerea de lei din piața monetară la nivelul nevoii de împrumut în valută pentru acoperirea deficitelor bugetare din creșterea economică nesustenabilă, ?
@ Deci, opinați că lei depreciați în piața monetară sunt la nivelul împrumuturilor în valută pentru finanțarea deficitelor bugetare formate prin „creșteri economice nesustenabile”, ?
Domnule profesor ,pentru nivelul de perceptie al majoritatii politicienilor si a romanilor in general explicatiile dvs nu-i percepute .
Cat este capital romanesc in bancile din Romania ?,9-11 % !!,celelalte banci a carui capital
este strain repatriaza automat pe cai ilicite tot venitul ,ce impozit pe venitul accestor banci ajunge la buget ??.Romania este mulsa sistematic de 30 de ani prin bancile straine cu aceptul BNR prin politica dubioasa a guvernatorului ISARESCU -OMUL DE NEINLOCUIT ,cel care face jocul FMI ,BM ,BCE etc .De unde capital pentru investitii ?.
Imprumutul de 20 miliarde euro din 2009 a stat in BNR pana in 2016 fara sa fie investit un leu ,numai dobanda platita pentru acel imprumut a fost de 318 milioane de euro ,cu toate dovezile privind „loialitatea ” guvernatorului acesta a fost mentinut !deoarece joaca pentru cei care-i canta.
Romania nu v-a iesi din aceasta stare de dezastru economico -financiar fara un volum de investitii enorm.Soarta Romaniei este amanetata pentru multe generatii de romani daca va mai exista ca tara.
@Opinați că academicianul Isărescu dorește să îi atragă atenția academicianului Dăianu că gândește ca un pensionar și nu ca Iohannis și Orban care au câștigat alegerile și vor să chefuiască, ?
@ Remarcați deci că susținătorii lui Iohannis și Orban au votat să se chefuiască după alegeri, deci Iohannis și Orban în mod democratic au susținători, însă academicianul pensionar Dăianu, ajuns la Consiliul Fiscal de la BNR după pensionare, îl critică pe academicianul Isărescu că nu previne atitudinea de chefuială a lui Iohannis , a lui Orban și a susținătorilor, după victoria democratică din alegeri, ?
„Avertisment dur al Consiliului Fiscal: deficitul, scăpat de sub control”
Asa e. Creste cand cumperi in prostie tot felul de rachetute si avionase la preturi supraevaluate si cam degeaba.