A intrat in vigoare noua definitie mondiala a kilogramului, independenta de orice obiect fizic. Modificarea s-a facut pe baza unor calcule care iau in considerare constant fundamentale.
Noul sistem international de masurare, ce vizeaza si alte unitati precum amper, kelvin si mol, a fost adoptat oficial in noiembrie la Versailles prin Conferinta Generala pentru Greutati si Masuri (CGPM), infiintata la sfarsitul secolului al XIX-lea si care se reuneste in general o data la patru ani.Reprezentanti din 60 de tari au votat atunci printr-o „decizie istorica” pentru o redefinire a Sistemului international de unitati (SI), modificand astfel pentru totdeauna definitiile mondiale pentru kilogram, amper, kelvin si mol. Pana acum, kilogramul era definit ca fiind egal cu masa „marelui K”, un cilindru din platina si iridiu, conservat cu multa grija din 1889 in sediul Biroului International pentru Greutati si Masuri (BIPM) din Sevres, in apropiere de Paris. Numai ca s-a dovedit ca kilogramul original s-a dovedit un pic mai greu in raport cu masele celor sase copii-martor realizate in aceeasi epoca. Oamenii de stiinta au explicat ca fiecare copie pierde cativa atomi de metal de cate ori este asezata pe un cantar – o viariatie de masa insignifianta pentru oamenii de rand, dar care poate sa devina problematica pentru industrie, odata cu dezvoltarea tehnologiilor cuantice. Prin urmare, kilogramul va fi definit pornind de la constanta lui Planck(h) din fizica cuantica. Totodata, kelvin (unitatea de masura pentru temperatura) va fi redefinit pe baza constantei lui Boltzmann, amperul (unitatea pentru masurarea curentului electric), pe baza sarcinii electrice a unui proton, in timp ce molul (cantitatea de substanta) va fi definit pe baza constantei lui Avogadro.