AcasăNewsAu început deliberările în procesul de 4,5 miliarde de dolari dintre Gabriel...

Au început deliberările în procesul de 4,5 miliarde de dolari dintre Gabriel Resources și România. Înscrierea Roșiei Montane în UNESCO – acceptată ca probă

Tribunalul de arbitraj al Băncii Mondiale de la Washinghton a acceptat ca probă înscrierea Roției Montane în patrimoniul UNESCO și anunță că a început deja deliberările în procesul în care Gabriel Resources cere statului român despăgubiri de 4,5 miliarde de dolari americani.

Compania canadiană care dorea să exploateze zăcământul de aur de la Roșia Montană – care se voia a fi cel mai mare proiect minier din Europa – a cerut instanței acceptarea de noi probe în cadrul disputei cu Statul Român.  Astfel, a fost aprobată ca probă decizia UNESCO prin care perimetrul minier istoric de la Roșia Montană a fost înscris pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Noile probe ale Gabriel Resources

Din aceeași categorie face parte și o hotărâre a Tribunalului Buzău, din decembrie 2020, prin care s-a respins o cerere de anulare a certificatului de descărcare arheologică emis de autorități pentru masivul Cârnic din Roșia. Tot ca probe au fost depuse și  declarațiile făcute de ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu, premierul Florin Cîțu și președintele Klaus Iohannis, după decizia UNESCO privind Roșia Montană.

”Înscrierea în UNESCO, precum și afirmațiile exprimate de liderii Guvernului sunt relevante pentru pretențiile prezentate Tribunalului ca confirmare ulterioară a repudierii politice (a proiectului – n.r.) și a exproprierii de facto”, au susținut avocații companiei canadiene, notează ziare.com.

Statul român s-a opus prezentării de noi probe

Pe de altă parte, reprezentanții Statului Român s-au opus prezentării de noi probe, susținând că a existat timp suficient anterior pentru susținerea cazului. ”Reclamanții (Gabriel Resources – n.r.) nu au demonstrat existența unor circumstanțe excepționale. Solicitarea vine la aproape un an după cea de-a doua dintre cele două audieri principale și la cinci luni după cea de-a treia dintre cele trei runde de trimiteri ulterioare audierilor. Reclamanții au avut o oportunitate suficientă de a-și prezenta cazul și au comentat pe larg implicațiile includerii Roșiei Montane ca sit al Patrimoniului Mondial UNESCO și contestarea celui de-al doilea certificat de descărcare arheologică pentru masivul Cârnic”, au susținut reprezentanții părții române.

Instanța de arbitraj de la Washinghton arată că ”Tribunalul consideră că reclamanții pot solicita depunerea de noi documente în această etapă a procedurii, dacă există circumstanțe excepționale. (…) Este important ca Tribunalul, care și-a început deja deliberările, să aibă o evidență completă atunci când își pregătește și pronunță decizia, indiferent dacă aceste documente noi se pot dovedi importante pentru caz sau nu. În consecință, Tribunalul constată că cerințele de circumstanțe excepționale și de relevanță și semnificație sunt îndeplinite în acest caz”.

author avatar
Alina Costache