Ati castigat la alegeri? Ce?

Nu mi se pare ca ar fi castigat cineva alegerile. Si nici ca ar exista cumva vreun castig, pentru ca nimeni nu il poate arata cu mana. Nu il poate pipai, ca apoi sa spuna ca acesta exista. Rezultatele cu care se impauneaza unii si altii nu reprezinta nimic. Sunt doar niste cifre care fac o departajare intre participanti. Prostimea, insa, se excita la gandul unei victorii fara egal. Au castigat ai nostri, se aude de o saptamana pe toate strazile. Si? De cand in Romania castigatorii impart ceva? Banii raman tot la ei, naivii find rasplatiti cu strangeri de mana, felicitari si mangaieri pe crestet.

Ludovic Orban nu-si mai incape in doctrina de fericire. Rares Bogdan isi hamaie victoria la europarlamentare, si deja e prea mult pentru precupetul afacerilor cu statul. Ciolos asteapta indicatii de la Bruxelles, Dan Barna de la intelligence, iar Basescu zice bogdaproste ca a mai reusit sa pacaleasca niste romani care cred ca pe el l-ar interesa soarta lor.

Guralivii s-au impiedicat in Parlament

Un castig concret nu exista. Nici macar pentru partidele din opozitie. Abia acum si-au dat seama ca sunt legati de maini si de picioare si nu pot face mare lucru. „Imediat dupa alegeri, in functie de rezultate, vom schimba guvernul”, se incuraja de unul singur Ludovic Orban.

„Vom depune o motiune de cenzura care o va trimite pe Viorica Dancila acasa, cu tot guvernul ei”, ii tinea isonul Rares Bogdan. „Toate partidele din opozitie se vor uni impotriva PSD”, se baga si Victor Ponta in seama. Dacian Ciolos si Dan Barna, un fel de Pat si Patachon ai tefelistilor si ai diasporenilor, nici ei mai prejos. Rezultatul s-a vazut la votul pentru functia de presedinte al Camerei Deputatilor. N-au cazut la niciun acord privind un candidat care sa adune toate voturile. Majoritatea pe care bateau moneda s-a dovedit, mai degraba, o fanfaronada, PSD impunandu-si omul cu lejeritate de voturi. Unde este, deci, puterea dobandita la alegerile din 26 mai? Care e castigul?

Arivismul politic al liberalilor

Am mai spus-o, nu au fost alegeri parlamentare, ci doar alegeri pentru Parlamentul European. Alta gasca in alta traista. Manipularea dusa, ca ar fi o victorie zdrobitoare, care ar lasa coalitia de guvernare fara putere si fara majoritate in Parlament, i-a luat de nas pe multi. Toti se vedeau pe cai mari, ignorand insa cat sunt de dezbinati si de macinati de interese care, dupa cum s-a vazut, nu prea au cum sa fie comune. Toti sunt impreuna, dar pana la numirea unuia care sa stea in mot. Cel mai elocvent exemplu il constituie vesnicul arivism politic din PNL.

Cristian Busoi isi simte scaunul clatinandu-se din cauza asalturilor lui Rares Bogdan, care-si doreste presedintia PNL Bucuresti. Asta, pentru inceput. Apoi, pe cea a intregului partid. Ceea ce inseamna ca targuiala de la Cotroceni, cu Iohannis, este adevarata. Ori premier ori presedintele tuturor liberalilor. Indiferent cum ar cadea zarurile, care este castigul celor care au votat? Cu ce se aleg daca Rares Bogdan va fi una sau alta?

Incepe migratia spre alte partide

Primele efecte deja incep sa se vada. Ludovic Orban, liberalul care e convins ca are idei geniale, cere impozitarea tuturor veniturilor. Nu se poate, zice el, sa muncesti la calculator si sa nu ti se impoziteze salariul. Ca, spune el, e la fel ca la soferul de pe camion. Nu stiu daca asta inseamna ca unul este mai intelectual si celalalt mai camionagiu, cred ca nici Orban nu stie ce a vrut sa zica, pe el il intereseaza doar banii obtinuti prin impozit.

E numai bine. Are, in felul asta, are toate sansele sa-si vada o buna parte din electorat cum ii va intoarce spatele si va emigra la USR si la Dacian Ciolos.

In special pe ici pe colo

Pe de alta parte, Rares Bogdan vrea sa sa puna si el lucrurile la punct. Ce atatea pensii speciale? Gata, ajunge! E si mai bine, ma gandesc eu. Vom avea un scandal in justitie pe care nici ordonantele lui Dragnea nu ar fi reusit sa-l provoace. Magistratii atarnatori la pomana statului nu vor pregeta insa niciun moment pentru a-si impune punctul de vedere si, in mod sigur, lucrurile vor ramane neschimbate in ceea ce ii priveste. Altfel spus, taiem tot, in special pe ici pe colo. Ce castiga votantii tefelisti, platitori de rate la banci pe 20 de ani? Cred ca numai amintirea latratului in strada, in vremurile lor bune, dupa cum se agita piata muncii. Sunt suficiente informatii potrivit carora flexibilitatea acesteia se va baza pe contractele de munca pe perioade scurte. Numai bune pentru falimentul personal, cand or incepe bancile sa-i execute silit pe datornicii care-si luau liber ca sa tipe la proteste. Deci, cine si ce a castigat pe 26 mai? Ma pregatesc sa rad.