Astazi, 15 ianuarie 2014, se implinesc 164 de ani de la nasterea marelui poet MIHAI EMINESCU. In plus, din acest an, data de 15 ianuarie mai capata o semnificatie: este si Ziua Culturii Nationale.
MIHAI EMINESCU s-a nascut pe data de 15 ianuarie 1850, la Botosani. MIHAI EMINESCU era cel de-al saptelea copil, din cei 11, ai lui Gheorghe si Raluca Eminovici. Si-a petrecut copilaria la Botosani si Ipotesti, in casa parinteasca. Intre 1858 si 1866, MIHAI EMINESCU urmeaza cu scoala la Cernauti si termina clasa a IV-a. Dupa terminarea claselor primare, MIHAI EMINESCU a facut doua clase de gimnaziu si paraseste scoala în 1863. Revine ca privatist in 1865 si pleaca din nou in 1866.
MIHAI EMINESCU se angajeaza ca functionar la diverse institutii din Botosani, la tribunal si primarie si mai pribegeste cu trupa Tardini-Vladicescu. Anul 1866 este anul primelor manifestari literare ale lui MIHAI EMINESCU. Astfel ca, in luna ianuarie a anului 1866, cand moare profesorul de limba romana, Aron Pumnul, elevii scot o brosura, „Lacramioarele invataceilor gimnazisti”, in care apare si poezia “La mormantul lui Aron Pumnul” semnata Mihai Eminovici. MIHAI EMINESCU debuteaza in revista “Familia”, din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia “De-as avea”. Iosif Vulcan a fost cel care i-a schimbat numele din Eminovici in MIHAI EMINESCU, adoptat apoi de poet si, mai tarziu, chiar si de alti membri ai familiei sale.
Din 1866 pana in 1869, MIHAI EMINESCU ramane pe traseul Cernauti-Blaj-Sibiu-Giurgiu-Bucuresti. In acesti ani a vrut sa aiba contact direct cu poporul, limba, obiceiurile si realitatea romaneasca. A ajuns sufleor si copist de roluri in trupa lui Iorgu Caragiali, apoi la Teatrul National, unde il cunoaste pe Ion Luca Caragiale. Intre 1869 si 1862 MIHAI EMINESCU este student la Viena unde urmeaza ca auditor extraordinar Facultatea de Filozofie si Drept, dar audiaza si cursuri de la alte facultati.
Activeaza in randul societatilor studentesti, se imprieteneste cu Ioan Slavici, o cunoaste la Viena pe Veronica Micle si incepe colaborarea la “Convorbiri Literare”. Tot in aceasta perioada, MIHAI EMINESCU debuteaza ca publicist in ziarul “Albina” din Pesta. Intre 1872 si 1874, MIHAI EMINESCU este student la Berlin, iar Junimea ii acorda o bursa cu conditia sa-si ia doctoratul in filozofie. Se intoarce in tara, la Iasi intre 1874-1877. MIHAI EMINESCU devine director al Bibliotecii Centrale, profesor suplinitor, revizor scolar pentru judetele Iasi si Vaslui si redactor la ziarul “Curierul de Iasi”. Continua sa publice în “Convorbiri Literare” si devine bun prieten cu Ion Creanga pe care îl introduce la Junimea.
MIHAI EMINESCU s-a Indragostit de Veronica Micle, poeta cunoscuta oamenilor datorita iubirii care a legat-o de scriitor. In 1877, MIHAI EMINESCU se muta la Bucuresti, unde pana in 1883 este redactor, apoi redactor-sef la ziarul “Timpul“. In iunie 1883, MIHAI EMINESCU se imbolnaveste grav si se stinge din viata la 15 iunie 1889. E inmormantat la Bucuresti, in cimitirul Bellu.