Dronele, mai concret dispozitive de tip UAV (Unmated Aerial Vehicle) capabile sa zboare fara sa fie pilotate de o persoana, au fost folosite, in prima faza, doar in scopuri militare-recunoasterea si bombardarea unor tinte strategice. Putina lume cunoaste, insa, ca Armata Romana a avut, inca de pe vremea regimului comunist, astfel de aparate.
In anul1987, Aviatia Militara a primit o escadrila de avioane de cercetare fara pilot, VR-3, de productie sovietica, evident, foarte performante pentru acele vremuri, si nu numai: dronele erau dotate cu aparatura video de inalta performanta, destinate misiunilor de fotogrametrie. Rusii au asigurat intregul suport tehnologic pentru personalul noii escadrile. Curios, achizitia VR-3 a venit intr-o vreme in care relatiile lui Nicolae Ceausescu cu URSS erau destul de tensionate. Unul din motive a fost importarea de licente militare sovietice pentru industria de aparare si folosirea lor in fabricile de armament: desi rusii ofereau respectivele licente “gratuit”, Romania trebuia sa plateasca URSS bani grei(redevente) pentru exportul armelor in terte tari, de fapt un control al guvernului “prieten” asupra “volumului si conditiilor de export al tehnicii militare fabricate in Romania dupa licenta sovietica”(spunea, intr-un raport, generalul de armata Ion Ionita), o conditie care l-a iritat teribil pe Ceausescu, “Comandantul Suprem” vroia cat mai multa valuta.
Revenind la dronele VR-3, in anul 2000 escadrila de cercetare fara pilot a fost desfiintata si, ulterior aparatele au fost casate, cu exceptia unui singur exemplar destinat Muzeului Aviatei Romane.