Ieri, 23 aprilie, apocalipsa vârfului pandemic anunțat de autorități a suferit o grea înfrângere, după ce numărul pacienților internați în secțiile de terapie intensivă a scăzut ”dramatic”. Mai mult, Grupul (anonim) de Comunicare Strategică se încurcă în cifrele românilor care au contactat coronavirusul, în multe județe acesta scăzând, în loc să crească.
Estimările autorităților despre ziua fatală, în care spitalele românești vor fi sufocate de vârful pandemiei, care va supraaglomera secțiile ATI, au început să devină penibile. Pe 3 aprilie, premierul Ludovic Orban a prezis vârful îmtre 29 aprilie și 1 mai, pentru ca pe 17 aprilie să mute vârful între 1 și 5 mai. Nelu Tătaru, ministrul Sănătății a preconizat temutul vârf în ziua de 20 aprilie și apoi l-a mutat între 20 și 25 aprilie. Raed Arafat ne-a anunțat, cu un accent grav, că vom avea vârful între 22 și 26 aprilie, pentru ca apoi să revină cu previziuni și mai încețoșate, decretând că vom avea vârful pandemiei ori între 23 și 24 aprilie, ori între 4 și 6 mai. Streinu Cercel a fost și mai șocant, spunând că vârful ne va lovi fără tăgadă după 18 aprilie, pentru ca, ulterior, să împingă vârful undeva, după 15 mai. Cert este că niciunul dintre acești ”mama Omida” ai politicii românești nu par să ia în seamă datele reale din teren. Pentru că acolo secțiile de ATI sunt aproape goale. Cu tot efortul autorităților de a le umple, potrivit datelor oficiale, în 23 aprilie la ATI erau internați doar 236 de pacienți, după ce cu o zi în urmă fuseseră 288. Scăderi au mai fost și în zilele anterioare, astfel că în 21 aprilie la ATI erau 245 bolnavi, în 19 aprilie, 256, în 18 aprilie, 248, iar în 17 aprilie, 258 de pacienți. În ziua de 23 martie Grupul (anonim) de Comunicare Strategică anunța că, la acea oră, la nivelul spitalelor din România sunt 2.653 de paturi ATI și 1.361 ventilatoare. La acestea s-au adăugat și cele achiziționate de spitale din donații, pentru că cele promise de Guvern nu au mai ajuns. Și în aceste condiții, ventilatoarele pentru pacienții aflați în stare foarte gravă sunt mai mult decât suficiente.
Grupul de comunicare înșelătoare
Grupul de Comunicare Strategică, stabilit de Guvern ca fiind singurul comunicator al datelor referitoare la Covid-19, sub protecția anonimatului, a început, de ceva vreme, să se încurce în cifre. Astfel, aflăm că numărul total al infectaților cu Covid-19 crește per total, dar scade în anumite județe, băgându-i în ceață pe jurnaliștii care vor să transmită informații precise către populație. Astfel, în ziua de 21 aprilie, Arad avea 423 de cazuri, iar în 22 aprilie avea 421, Clujul avea 263 în 21 aprilie și 261, în 22 aprilie. Pentru Galați s-a comunicat oficial că, în 21 aprilie avea 297 de cazuri, în 22 aprilie, 287 de cazuri, iar în 23 aprilie, 296 de cazuri. Prahova avea 54 de cazuri în 21 aprilie, apoi 51 de cazuri în 22 aprilie, pentru ca în 23 aprilie să aibă 52 de cazuri. Timișul raporta 389 de cazuri în 21 aprilie și 385 de cazuri în 22 aprilie. Județul Vrancea poate fi și premiat pentru (in)consecvență, pentru că în 21 aprilie avea 214 cazuri, în 22 aprilie, 211 cazuri, iar în 23 aprilie, 207 cazuri.
Cadrele medicale, tot mai sceptice
Medicii și asistentele sunt tot mai sceptici în privința amenințării apocalipsei vârfului pandemic, întrebându-se de ce rămân spitalele goale, în condițiile în care bolnavii cronici își agravează starea din cauza interdicției de a se interna. ”Ni se tot cântă de o lună, că vine vârful, că ne dă peste cap, dar uite că nu a venit. Mă uit la testări și văd că testăm mult mai mult și confirmăm mult mai puțin. În terapie intensivă nu intră decât cazurile grave și foarte grave. În zona Clujului, a Bistriței, a Transilvaniei, în general, nu avem foarte multe cazuri. La cât ne-am pregătit, la câte spitale am ținut în stand-by să primească bolnavii de Covid, nu văd nicio creștere. Avem 30 de pacienți într-un spital de 400 de paturi. Secțiile ATI sunt aproape goale și chiar și în zonele de focar, cum este Suceava, secțiile de terapie intensivă nu sunt aglomerate. Grav este că, înainte de Covid, spitalele erau arhipline de bolnavi cronici și aveau și liste de așteptare, iar acum nu mai este niciunul, stau oamenii acasă și li se agravează bolile. Avem un popor bolnav cum nu are nimeni în Europa. Și la noi bolile nu sunt la 80 de ani, ca în afară, ci la 40-50-60 de ani. Și, cu toate acestea, nu avem decesele din alte țări, este o enigmă pentru noi sau poate se aplică vorba aceea, că Dumnezeu ține cu proștii”, ne-a declarat Radu Vasile, co-președintele Federației Solidaritatea Sanitară.