Angajati ai Omniasig antedatau politele de asigurare facultativa, creand aparenta ca respectivele contracte ar fi fost incheiate intr-un moment in care nu exista obligativitatea incheierii asigurarii obligatorii si, implicit, a incasarii primei de asigurare revenite societatii de asigurare PAID.
Practic, orice contract de asigurare facultativa incheiat in absenta unui contract de asigurare obligatorie a creat in dauna PAID un prejudiciu de 20/10 euro per contract.
Astfel, arata procurorii, din 27 iulie 2013, s-a instituit pentru proprietarii de locuinte obligatia incheierii unei polite de asigurare obligatorie a locuintei PAD – polita de asigurare contra dezastrelor naturale in format electronic, separat de incheierea unei polite de asigurare facultativa care ar acoperi aceste riscuri. Prin modificarile aduse legislatiei in vigoare, persoanele fizice si juridice nu mai puteau incheia contracte de asigurare facultativa a locuintelor decat daca incheiau, in prealabil, o asigurare obligatorie a acestora. Astfel, societatile de asigurare puteau incheia contracte de asigurare facultativa numai dupa ce verificau existenta asigurarii obligatorii a locuintei, inclusiv, daca asiguratul a platit prima obligatorie de 20 euro (pentru locuinte de tip A) si 10 euro (pentru locuinte de tip B). Sumele trebuiau virate de societatile de asigurare in conturile societatii de asigurare PAID („Pool”-ul de Asigurare impotriva Dezastrelor Naturale, societate de asigurare de interes public).
Legal, angajatii companiei de asigurare ar fi trebuit sa incheie, prima data asigurarea obligatorie si sa incaseze suma de 20/10 euro ce urma a fi virata in contul PAID. Abia apoi compania in cauza putea incheia contracte de asigurare facultativa. Orice contract de asigurare facultativa incheiat in absenta unui contract de asigurare obligatorie a creat in dauna PAID un prejudiciu de 20/10 euro per contract, mai precizeaza PICCJ.