Principalele valute din Europa Centrală şi de Est (CEE) se vor aprecia faţă de euro în următorul an, conform unui sondaj al Reuters, deoarece băncile centrale din regiune indică menţinerea unor rate stabile ale dobânzilor, spre deosebire de politicile anunţate de Rezerva Federală a SUA (Fed) şi de oficialii Băncii Centrale Europene (BCE).
Anul viitor, leul românesc ar urma să se deprecieze uşor, la 4,81 pentru un euro, de la 4,725, conform sondajului realizat în perioada 1-3 iulie în rândul a 34 de analişti.
Leul românesc, cea mai slabă monedă a zonei
Leul românesc a înregistrat, în acest an, cea mai slabă performanţă din regiune, din cauza politicilor fiscale BNR, în fruntea căreia se află guvernatorul Mugur Isărescu, lipsite de predictibilitate şi a sporirii dezechilibrelor economice, apreciază analiştii intervievaţi de Reuters.
„Când te confrunţi cu adâncirea deficitului public şi a celui de cont curent, în pofida îmbunătăţirii evoluţiei activelor riscante pe plan global, încă ne aşteptăm ca moneda României să aibă o evoluţie mai puţin performantă. În principiu, leul este mai slab decât alte valute din CEE”, a constatat Ciprian Dascălu, economist şef pentru România la ING. Deficitul bugetar consolidat al României s-a adâncit la 1,4% din PIB în primele cinci luni din acesta an, de la 1,1% la finalul lui aprilie, în timp ce deficitul de cont curent s-a adâncit cu 38,5%, la 2,31 miliarde de euro, în perioada ianuarie-aprilie 2019.
În Ungaria, analiştii se aşteaptă ca forintul se se aprecieze cu 0,77% faţă de euro, la 320 de forinţi pentru un euro, în timp ce, în Polonia, zlotul ar urma să se aprecieze cu 0,5% faţă de moneda comună, la 4,22 zloţi pentru un euro, iar coroana cehă se va aprecia uşor, la 25,30 pentru un euro.
Analiştii se aşteaptă ca în acest an băncile centrale din Polonia, Ungaria şi Cehia să nu modifice ratele dobânzilor, în pofida majorării inflaţiei, în contrast cu autorităţile de politică monetară din SUA, care au indicat că ar putea majora costul creditului ca răspuns la inflaţia slabă şi riscurile la adresa comerţului global.
Majorarea salariilor a stimulat avansul economiei în Europa Centrală, accelerând inflaţia, spre deosebire de încetinirea din zona euro. „Cea mai mare provocare ar fi o reducere a ratei dobânzii de către BCE, ne aşteptăm la o scădere chiar cu 20 de puncte de bază şi la extinderea programului de relaxare cantitativă (QE)”, a explicat Tatha Ghose, economist la Commerzbank.
Guvernatorul Băncii Centrale a Poloniei, Adam Glapinski, a reiterat și el miercuri că rata dobânzii ar putea să nu fie modificată până în 2022, în pofida majorării inflaţiei în 2019 şi în 2020.
Şi băncile centrale din Ungaria şi Cehia au menţinut nemodificată rata dobânzii în iunie.