Desi pare scenariul unui film SF, este vorba de „Proiectul A 119”, unul dintre cele mai bizare si controversate din perioada Razboiului Rece.
La inceputul anilor 50 Statele Unite se aflau intr-o competitie acerba cu URSS pentru cucerirea cosmosului, mai ales ca progamul spatial sovietic o luase cu mult inaintea celui american. S-a dorit constructia unei rachete, purtatoare de o bomba nucleara, similara cu cea de la Hiroshima, care urma sa fie detonata pe suprafata vizibila a Lunii. Se urmarea astfel ca expozia sa fie vazuta de pe Pamant, mai cu seama din URSS, si astfel rusii sa creada ca astronautii americani au pus piciorul pe astrul noptii si efectueaza diferite teste pe-acolo. Naivitate sau prostie, insa Leonard Reiffel, unul dintre fizicienii care au lucrat la acest proiect, isi aduce aminte ca lucrarile erau destul de avansate: „Acum pare ceva ireal, dar in acei ani lucrurile erau foarte incordate. Din punct de vedere tehnic, reusita era sigura si, conform calculelor noastre de atunci, racheta lovea Luna cu o precizie de 3 kilometri.” Cu doar citeva zile inainte de lansare, misiunea a fost anulata, considerandu-se ca impactul public dupa o Luna bombardata ar aduce prejudicii SUA si NASA. Proiectul A 119 a fost desecretizat, abia dupa ce cunoscutul astrofizician american Carl Sagan si-a publicat biografia, insa Pentagonul nu a confirmat, dar nici infirmat autenticitatea lui.