Ambetata, deja, de niste scoruri pe care – sincer – nu le va obtine vreodata la alegeri, Alina ot PNL pare ca a fost napadita de amintirea dulce a Tecuciului natal, cu ulite prafuite. Si daca tot e mahala cu ulita si praf, si-a tras pe ea capotul inflorat si a tipat la popor, cu mainile-n solduri: „Eu am sa castig alegerile”! Patent „Basescu, 2009”.
Suna mai mult a amenintare, mai ales cand isi vantura maciuca vorbelor pe deasupra carului cu oale al partidelor. „Duminica noapte fac Guvernul”, spune ea convinsa de victorie. Dincolo de penibilul situatiei si al impaunarii de sine, Alina Gorghiu da de gandit cu siguranta cu care afirma asta. Daca sondajele indica rezultate de ras, atat pentru PNL cat si pentru posibilii aliati, ce naiba castiga? Cu cine face ea Guvernul? Sau te pomenesti ca vom asista din nou la o cotcarie ca in noiembrie 2014, cand Iohannis a castigat alegerile fara ca lumea sa inteleaga nici cum, nici de ce. Iohannis, cred ca si acum este convins ca lumea a vazut in el izbavitorul, cand, in realitate, votul era anti Ponta. Oricine ar fi fost contracandidatul lui Ponta castiga. Acum, tupeul de precupeata guresa al Alinei Gorghiu depaseste orice masura. O fi primit indicatii ca macar sa zapaceasca multimea cu vocalizele ei vecine cu isteria, daca de convins nu poate convinge pe nimeni. Cand afirma ca daca nu se vor inregistra rezultate bune in filiale se vor lua masuri drastice impotriva liderilor, cum se mai pupa asta cu „Eu voi castiga alegerile”? Pai, daca deja miroase a un esec rasunator, pentru care se pregateste ghilotina, unde este victoria? Victoria Alinei Gorghiu asupra romanilor? Foarte putin probabil, dar nu complet exclus. Victoria Alinei Gorghiu asupra logicii? Mai degraba, caci se contrazice in idei de la un pas la altul si, periodic, ii iese porumbelul din gura. „Eu am sa castig alegerile”, dupa modelul lozincilor basiste gretoase, sigur ca suna frumos in urechile ei si ale fraierilor, dar este doar o lozinca. Iar eu, dupa lozinci nu ma mai iau. In 1990, pe un gard de pe Calea Dorobanti era scris „Fete superbe”. M-am repezit si eu, ca tot barbatul curios si doritor. Iar inauntru, in curte, era un sediu al Frontului Salvarii Nationale. Nu mai comentez.