Exploatarea necontrolată și poluarea excesivă a făcut ca resursele subterane de apă potabilă ale României să se reducă drastic. Recomandarea experților din domeniu la nivel mondial este ca apele subterane să fie păstrate ca rezerve pentru viitor, când apele de suprafață nu vor mai fi suficiente.
Primul semnal de alarmă în Europa a fost tras, recent, chiar de țara vecină, Bulgaria, care a rămas fără apă în multe zone, din cauza secetei catastrofice din acest an. În România, de două zile, o comună prahoveană importantă a rămas fără niciun fel de sursă de apă, după ce forajul a secat pur și simplu, alimentarea făcându-se acum cu ajutorul cisternelor. Reprezentanții Administrației Naționale Apele Române ne spun că, deocamdată, rezerve de apă de suprafață la nivel național există, datorită barajelor, însă se înregistrează mari întârzieri ale proiectelor de aducțiune pentru mai multe localități din țară. Pe de altă parte, probleme majore sunt în sectorul apelor subterane, care sunt în cantități din ce în ce mai mici și, mai grav, tot mai poluate. ”Apa subterană este destul de greu de controlat și diferă de la o zonă la alta. Dacă la apele de suprafață putem suplimenta debitele prin intermediul barajelor, la cele subterane nu avem ce să facem. În unele locuri, din cauza secetei prelungite, rezervele de ape subterane potabile au scăzut extrem de mult. Chiar dacă ar fi rezerve la mare adâncime, apa nu este potabilă, pentru că are foarte multe săruri și este greu de tratat. În acele zone sunt multe proiecte în derulare pentru a se face aducțiuni de la cursurile de apă pentru alimentarea populației. Probleme mari cu absența apelor subterane avem și în Sudul țării, în Centrul țării, dar și în celelalte zone. Și aici avem foarte multe unități administrativ-teritoriale care, de foarte mulți ani, nu au reușit să-și finalizeze proiectele”, ne-a declarat Ervin Molnar, director general al Administrației Naționale Apele Române (ANAP).
Puțină și otrăvită
Rezerva de apă subterană a țării este, în acest moment, puțină și extrem de poluată, din cauza deversărilor de ape uzate și a altor elemente toxice. ”Noi nu încurajăm folosirea sursei de apă subterană. În primul rând ne luptăm cu poluările apelor subterane, cel puțin de când am venit eu la conducere. Din păcate, avem probleme mari în toată țara, inspectorii noștri derulează activități de control de multe luni și găsim foarte multe nereguli, am dat foarte multe amenzi, am făcut inclusiv plângeri penale. Avem o mare problemă cu gestionarea apelor uzate. Încă se mai folosesc în Românie fose septice care nu sunt etanșe, iar apele subterane, în multe locuri, nu sunt de foarte bună calitate. Am depistat chiar și operatori regionali de apă care nu utilizau stațiile de epurare la capacitatea și la parametrii care trebuie. Dar oricum, și dacă ar fi bune, nu este recomandat să folosim resursa subterană. Pentru că resursa subterană ar trebui să rămână ca o rezervă în momente critice. Dacă noi utilizăm și resursa de suprafață, și resursa subterană, la un moment dat, când cea de suprafață nu mai face față, nu mai avem cărei resurse să ne adresăm”, ne-a precizat directorul general al ANAP, Ervin Molnar.
Interzis la ape subterane
Directorul general al ANAP ne spune că, după finalizarea aducțiunilor de apă în toate localitățile, va cere schimbarea legislației pentru a interzice folosirea rezervelor de apă din subteran. ”Eu cred că, până în 2023, cele mai multe UAT-uri vor rezolva problema alimentării cu apă în localități. În unele zone, apele subterane de mică adâncime sunt compromise, tocmai de aceea folosirea lor ca apă potabilă dăunează sănătății. Puțurile de apă săpate în gospodării sunt acum legale și, sub o anumită cantitate, nu trebuie anunțate Apele Române. Însă, după finalizarea proiectelor pentru asigurarea sursei de apă în toată țara, ne gândim să propunem interzicerea folosirii acestor puțuri din gospodării, dar și a celorlalte foraje care consumă apa subterană”, a mai afirmat Ervin Molnar, directorul general al ANAP.