Alegeri prezidentiale in Rusia sub semnul trezirii unei parti a societatii

Rusia isi alege duminica noul presedinte. Aparent, nu urmeaza sa se schimbe nimic si invingatorul va fi Vladimir Putin, actualul premier. Unii, dorind sa mentina un oarecare suspans, se intreaba daca el va fi ales din primul tur. Dupa ultimele sondaje, nu mai este nicio indoiala. Si, totusi, chiar daca totul pare ca inainte, in realitate totul s-a schimbat, se arata intr-un material realizat de Flori Tiulea si publicat de Agerpres.

Insa, ca de obicei, mass-media occidentale nu au facut o analiza corecta a noii realitati ruse. Unii analisti, preocupati de interesele lor de clan, incearca sa sugereze ca Putin va iesi slabit din aceste alegeri. Slabit de o miscare de opozitie pe care acestia cauta sa o „umfle” si sa o deturneze de la obiectivul sau real. Altii se inseala pur si simplu din necunoasterea rusilor si a Rusiei sau sunt orbiti de reflexele „razboiului rece” de care nu au scapat, scrie AgoraVox intr-un material legat de scrutinul de duminica din Rusia.

Cauzele schimbarii sunt multiple, adauga sursa citata. Elementul declansator a fost declaratia lui Dmitri Medvedev, actualul presedinte, si a lui Vladimir Putin, care au convenit sa-si schimbe posturile in 2012, dupa ce se va incheia mandatul premierului. Ei au precizat totodata ca au cazut de acord sa nu candideze unul impotriva celuilalt. Acest mod in care au fost anuntate lucrurile a fost elementul declansator. Multi s-au intrebat de ce Medvedev si Putin au actionat in acest mod, dar este greu de imaginat ca cei doi nu au prevazut o reactie la cele anuntate.

Societatea rusa era pregatita pentru aceasta schimbare si, daca nu ar fi avut acest eveniment, un altul ar fi servit drept declansator.

Derularea faptelor ce au urmat este cunoscuta, chiar daca nu a fost intotdeauna analizata cum trebuia. Dupa anuntarea rezultatelor alegerilor legislative din decembrie, cetatenii rusi au iesit in strada, mai intai la o manifestatie neautorizata, dar de o amploare limitata, apoi in cadrul altor doua manifestatii autorizate si care au adunat intre 60.000-100.000 persoane intr-o piata nu departe de Kremlin si pe bulevardul Saharov.

Cine au fost manifestantii? Majoritatea au fost reprezentanti ai clasei de mijloc, ceea ce i-a facut pe cronicarii rusi sa o numeasca „revolta hainelor de blana”, scrie in continuare AgoraVox.

Cine au fost organizatorii? Aici exista o neintelegere intretinuta discret de diferitele parti care incearca sa-si promoveze interesele. Vladimir Putin a vorbit de o interventie straina si in special de una americana. Fara indoiala ca a exagerat putin. El a acuzat-o pe dna Hillary Clinton de a fi dat semnalul revoltei, dar manifestantii deja nu mai aveau nevoie de un semnal si, pe de alta parte, nu mergeau sa-l caute de partea americana. In realitate, dna Clinton i-a facut mai degraba un serviciu lui Vladimir Putin. De altfel, nu a fost prima sa gafa. Nu este nicio indoiala ca ONG-urile finantate din banii contribuabilului american au jucat un rol. Insasi presa americana, care are o conceptie diferita de cea a rusilor despre promovarea democratiei, nu a cautat sa nege acest lucru. Este putin probabil ca rolul lor sa fi fost determinant, dar guvernul rus a incercat sa utilizeze aceste finantari pentru a-si discredita adversarii. Scandalul „pietrei false” a dat si mai multa credibilitate interferentelor straine in randul populatiei ruse (Marea Britanie a recunoscut in ianuarie a.c. ca a spionat Rusia prin intermediul unui aparat deghizat intr-o piatra amplasata intr-un parc din Moscova).

Unii politicieni rusi au incercat sa confiste miscarea si sa se prezinte ca organizatori. Este cazul lui Boris Nemtov si al fostului campion mondial la sah Garry Kasparov. Primul a fost ministru in timpul presedintiei lui Boris Eltin si este discreditat politic. Al doilea, bine cunoscut in SUA, nu a fost niciodata popular in tara sa. Ei au fost huiduiti de participanti cand au luat cuvantul la manifestatii. La actiunile de protest a fost prezent si opozantul Aleksei Navalnii, un avocat devenit cunoscut blogger, care facea parte din misarea de contestare si inainte de aceste proteste, dar el nu este om politic.

Acestia care isi spun organizatori sunt mai degraba „adeptii primei ore”. Aceasta nu inseamna ca ei trebuie discreditati, insa trebuie inteles ca ne aflam in fata unei evolutii de fond a societatii ruse si ca trebuie analizate lucrurile ca atare, continua AgoraVox in materialul sau. Revendicarile invinsilor in alegerile din decembrie au fost ocazia pentru aceasta evolutie. Mass-media occidentale au explicat ca rezultatele au fost total falsificate de o frauda masiva, dar trebuie precizat ca 60 de milioane de persoane au votat in 94.000 de sectii. La o astfel de scara, este dificil de imaginat un scrutin fara erori. In oricare tara din lume, inclusiv in cele considerate cele mai democratice, exista intotdeauna erori. Alegerile prezidentiale americane din 2.000 au fost decise de Curtea Suprema, iar in 1960 au fost informatii despre existenta unor fraude care au favorizat victoria lui Kennedy in fata lui Nixon. Asa ca nu exista nicio indoiala ca sunt erori voluntare. Dar, la doua luni de la alegerile ruse, nu exista inca dovezi ale caracterului masiv al acestor fraude. Daca se compara sondajele inainte de alegeri, sondajele la iesirea de la urne si rezultatele, diferentele de cateva puncte nu mai lasa loc la supozitii privind manipulari masive.

Ceea ce se intampla astazi in Rusia, observa AgoraVox, este mai degraba o trezire a unei parti a societatii ruse, care s-a saturat de dispretul cu care a fost tratata de administratie si care cere acum respect. Cand presa occidentala scria despre caracterul fara precedent al miscarii avea dreptate, fara sa o stie poate. Majoritatea dau atentie numarului manifestantilor, dar ceea ce este cu adevarat fara precedent in istoria Rusiei moderne este aceasta revendicare a respectului. „Noi nu suntem vite”, spuneau manifestantii.

Dispretul si aroganta administratiei au atins un nivel pe care o parte a clasei de mijloc il percepe ca insuportabil. Dispretul se manifesta pretutindeni, iar societatea rusa a dovedit o foarte mare rabdare. A trecut prin perioade de instabilitate si restrictii, prin haosul din anii 90, cand 50% din bogatiile nationale au trecut in mainile unui grup de 1.000-1.500 de persoane, dar si-a dorit stabilitate politica, economica si cresterea regulata a puterii de cumparare. A beneficiat de ani de stabilitate, are tendinta sa uite restrictiile, insa acum are nevoie de respect. Aceasta a fost revendicarea clasei de mijloc din marile orase la manifestatii. Ramane de vazut daca cetatenii rusi se vor bucura de o astfel de atitudine din partea clasei politice, cu Vladimir Putin din nou presedinte.