Ajunul Bobotezei, 5 ianuarie, este considerata prima zi de post din noul an calendaristic. In aceasta zi, crestinii ortodocsi care vor sa tina post nu trebuie sa manance sau sa bea nimic. Dupa aceea urmeaza Boboteaza, considerata si ziua nasterii spirituale a Mantuitorului Iisus Hristos, pe data de 6 ianuarie, iar apoi, pe 7 ianuarie, este praznuit Sfantul Ioan, care incheie ciclul sarbatorilor de iarna.
Potrivit canoanelor Bisericii, in Ajunul Bobotezei se ajuneaza total, adica se tine post negru, iar a doua zi se ia agheasma inainte de a manca ceva. Totusi, asa cum arata Tipicul Sfantului Sava, daca Ajunul cade duminica sau sambata, nu se tine post negru. Crestinii postesc in data de 5 ianuarie, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfintita – Agheasma Mare.
In Ajunul Bobotezei credinciosii isi stropesc casele cu Agheasma Mare si tot cu ea stropesc si lucrurile care trebuie binecuvantate sau sfintite, cum ar fi la binecuvantarea si sfintirea prapurilor, la sfintirea crucii si a troitelor, a clopotului, a vaselor si vesmintelor liturgice, la sfintirea icoanelor si a Sfantului si Marelui Mir.
Potrivit traditiei crestine, in ajunul Bobotezei oamenii pregatesc o masa asemanatoare cu masa din ajunul Craciunului. Pe masa se asterne o fata de masa sub care se pune fan, iar pe fiecare colt se pune cate un bulgare de sare. Deasupra se aseaza douasprezece feluri de mancare: coliva – grau pisat, fiert, indulcit cu miere si amestecat cu nuca pisata, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale, bors de fasole alba, bors de peste, peste prajit, placinte de post umplute cu tocatura de varza acra, placinte cu mac si altele.
Pana la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mancare si imediat dupa ce au fost sfintite, din bucatele de pe masa se pune cate putin si in hrana animalelor pentru “a fi protejate de boli si pentru a fi bune de prasila”.
Tot pe data de 5 ianuarie, in Ajunul Bobotezei, se fac ritualuri de aflare a destinului. Fetele necasatorite, care vor sa-si afle ursitul, iau de la preot un fir de busuioc sfintit, planta despre care se crede ca are puteri magice. Cea care vrea sa i se arate destinul trebuie sa posteasca, sa se roage si sa puna busuiocul sub perna, in noaptea dinaintea sarbatorii.
Totodata, foarte raspandita in multe zone din tara este si traditia potrivit careia tanara ce vrea sa stie cu cine se va casatori pregateste in ajunul sarbarorii o turta facuta din faina sarata si din apa, iar tanarul care ii aduce in vis o cana cu apa este ursitul ei.
In ajunul sarbatorii parintii nu isi cearta si nu-si pedepsesc copiii, pentru ca altfel, se vor certa tot anul.
Sursa: crestinortodox.ro
Foto: mytex.ro