Ucraina adâncește și mai mult Canalul Bâstroe. La ce adâncime s-a ajuns, de faptLucrările pe canalul Bâstroe continuă, în ciuda agitației de la București. Ucrainenii nu par să ia în seamă obiecțiile autorităților române și nici nu par îngrijorați de consecințele dezastruoase pentru Delta Dunării.
Ucrainenii continuă nestingheriți lucrările de mărire a șenalului navigabil pe Bîstroe. Aceștia folosesc nave mari și tehnica aspirației cu o navă specială.
Se folosesc nave mari și tehnica aspirației
Este vorba de Hegemann IV, o navă cu pavilion Tanzania, care conform platformei de supraveghere a traficului maritim marinetraffic.com, iese periodic în Marea Neagră pentru a deversa materialul dragat de pe fundul Canalului Bîstroe. O a doua nava de mari dimensiuni este Ahmet Can sub pavilion grecesc.
Marți puțin înainte de ora 12,00 o astfel de deversare a fost finalizată, iar Hegemann IV se îndrepta spre intrarea în Canal Bîstroe pentru a relua operațiunile de dragare, cel mai probabil. „Astfel de operațiuni al părții ucrainene nici nu vor fi stopate până nu se intervine la nivel european”, au declarat pentru „Adevărul” surse din Ministerul Trasporturilor.
Hegemann IV este operată de compania germană Detlef Hegemann GmbH și este dotată cu două guri de aspirare a materialelor de pe fundul apei care au un diametru de 0,6 metri. Nava, cu o lungime de peste 80 de metri, dispune de o cuvă de depozitare a materialului dragat cu un volum de 2.305 metri cubi. De menționat, adâncimea maximă de dragare a acestei nave este de 22 de metri.
Canalul Bâstroe a fost adâncit până la 7 metri
La sfârşitul săptămânii trecute, Ministerul Infrastructurii din Ucraina a postat un anunț pe Twitter în care preciza că a adâncit canalul Bâstroe până la 6,5 metri.
PentruDelta Dunării, consecințele acestor lucrări de adâncire ar putea fi catastrofale. O adâncire a canalului Bâstroe va duce la distrugerea ecosistemului Delta Dunării, iar peste 500 de specii rare de plante, arbori, animale vor fi în pericol. Scăderea nivelului Dunării cu 70 de centimetri la vărsarea canalului Sulina în mare dovedește că debitele Dunării pe canale s-a modificat. Ca urmare a lucrărilor de adâncire, pe Chilia curge mai multă apă, iar acest lucru produce probleme în alte zone.
