Adunarea Parlamentara a Organizatiei pentru Cooperare si Securitate in Europa (OSCE) a adoptat, miercuri, o rezolutie antirusa, propusa de Canada si Ucraina.
Documentul, care condamna actiunile Rusiei in Ucraina, a primit 96 de voturi pentru, sapte contra si 32 de abtineri. Rezolutia va face parte insa din Declaratia Helsinki, care a fot adoptata ieri, la finalul sesiunii anuale a Adunarii Parlamentare a OSCE, informeaza Sputnik. In cursul sesiunilor, Franta, Elvetia si Armenia au refuzat sa voteze o rezolutie antirusa, motivandu-si deciziile prin absenta delegatiei ruse in cadrul lucrarilor. Delegatia rusa a refuzat sa participe la sesiunile Adunarii de la Helsinki urmare a deciziei Finlandei de a interzice intrarea in tara a presedintelui Dumei de Stat, Serghei Naricikin si a altor cinci oficiali rusi.
Franta, Elvetia si Italia le duc grija rusilor
Poitrivit unui membru al delegatiei franceze, Alain Neri, numai un dialog ar putea reglementa aceasta situatie, dar un dialog necesita prezenta a doua parti, motiv pentru care Franta a decis sa nu ia parte la votul indreptat impotriva Rusiei. Pozitia franceza a fost sustinuta si de Armenia si Elvetia. Delegatia italiana a declarat ca este injusta discutarea unei rezolutii ”fara a da acuzatului posibilitatea de a se justifica”, considerind votul organizat in absenta Rusiei un demers care ”neaga existenta democratiei” in Occident. Singurul reprezentant al Rusiei care a asistat la sesiune, deputatul Nikolai Kovalev, a remarcat ca proiectul de rezolutie canadian nu a respectat procedurile in vigoare ale OSCE si ca doua rezolutii propuse de Rusia nu au fost examinate din cauza absentei reprezentantilor ei la sesiune. Ministerul finlandez de Externe a explicat ca aceasta decizie tine de sanctiunile occidentale impotriva Rusiei.
Rusii nu recunosc masacrul din Sebrenica
Rusia si-a exercitat, miercuri, dreptul de veto asupra unui proiect de rezolutie al Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite cu privire la recunoasterea masacrului din Sebrenica drept ”genocid”, calificand textul ”agresiv, motivat politic si neconstructiv”, potrivit ambasadorului Rusiei la ONU, Vitali Ciurkin, informeaza AFP. Masacrul a fost calificat ”genocid” de Tribunalul international pentru ex-Iugoslavia si de Curtea Penala internationala, dar Bosnia refuza acest calificativ. Propus de Marea Britanie, proiectul de rezolutie este considerat ”o conditie prealabila reconcilierii”. Opt mii de musulmani au fost ucisi in iulie 1995 in Sebrenica de catre trupele bosniace.